Economia în stânga Nistrului s-a înrăutățit: 2016 este anul în care „povestea de succes” a regiunii transnistrene s-a încheiat

Produsul Intern Brut (PIB) pe malul drept al Nistrului este, la moment, la nivel de 75% din valoarea PIB-ului din 1989, iar cel al regiunii separatiste transnistrene a ajuns la nivelul de 32% din valoarea celui din anul 1989. După 2015, crește discrepanța dintre salariile și pensiile celor două maluri ale Nistrului, în favoarea malului drept, scrie Unimedia, potrivit agenției Rador Radio România.

După 2001, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană – de 9,3 ori. Anul 2016 este anul în care povestea de succes a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat.

Sunt câteva dintre teze ce caracterizează economia regiunii separatiste transnistrene, expuse vineri, 8 septembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Produsul Intern Brut (PIB)

Dacă PIB-ul malului drept al Nistrului s-a prăbușit imediat după destrămarea URSS, în stânga Nistrului a fost stat stabil până în 1993. Această senzație artificială spunea că la ei lucrurile stau mai bine. În 1997/1998, PIB-ul malului drept s-a stabilizat la 30% față de cel din 1989, iar în stânga Nistrului a ajuns, după o încercare nereușită de al menține artificial, la doar 13% față de cel 1989. „Au sperat că URSS îi va mai slava cumva. Noi am înțeles că URSS nu se mai întoarce, dar ei au trăit cu această speranță. Astăzi, anul 2023, PIB-ul malului drept s-a recuperat la nivel de 75% din valoarea celui din 1989, iar pe malul stâng este la nivel de 32% din valoarea anului 1989”.

PIB pe cap de locuitor

În 1995 pe malul stâng al Nistrului era mai mare față de cel din dreapta Nistrului. Peste 400 de dolari pe cap de locuitor, iar în dreapta Nistrului până la 400 de dolari pe cap de locuitor. Către 2000, din cauza că mult timp au menținut artificial cursul valutar, stânga Nistrului avea 300 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 400. Către 2005, peste Nistru ara o stare de lucruri mai bună – 1200 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 1000. În 2010, 2400 pentur malul stâng și 2300 pentru malul drept. După 2015, după semnarea Acordului de Asociere și a celui de Comerț Liber, lucrurile au început a se inversa. La ei au început să se înrăutățească toți parametrii economici. În 2015 era deja 2700 de dolari pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și 2400 în stânga Nistrului. Din 2015, tot ce s-a auzit de bine la ei: salarii, pensii etc., nu au mai fost valabile. În 2020, PIB-ul pe cap de locuitor în dreapta Nistrului a ajuns la 4400 de dolari, în stânga Nistrului – 2900 de dolari. În acest an, va fi de 6700 în dreapta Nistrului și de 3600 în stânga Nistrului. „La ei din 2015 și până în 2020 nu a fost înregistrată nici o creștere. Acum există o ușoară creștere. Până în 2010 au fost mai sus. Din 2010 și până în 2015 mai mult sau mai puțin egali. Din 2015 – în scădere”.

Populația

În 1990, în regiune era 685 de mii de locuitori. Până în 2000 numărul populației a rămas relativ stabil. Către 2005, numărul lor a scăzut la 527 de mii de locuitori, în 2010 – la 518 mii, 2015 – 501 mii, 2020 – 466 de mii. Astăzi ei sunt – 461 de mii de locuitori, dintre care 301 mii în regiune, iar 160 de mii peste hotare. „La ei, la capitolul migrație, este mai rău decât la noi”.

Salariul

În 1999 salariul pe malul drept era de 305 lei, pe malul stâng – de 715 lei. A fost așa până în 2016, când au rămas fără rezerve valutare și au avut loc mai multe fenomene negative care au dus la înrăutățirea situației. „Anul 2016 este anul în care „povestea de succes” a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. În acest an, 2023, salariul în Republica Moldova va fi cel mai probabil 12450 de lei, în regiunea separatistă transnistreană – 7000 de lei. În fiecare an crește discrepanța salarială. Acum e 60% diferența. Începând cu 2015, autoritățile autoproclamate de la Tiraspol, nu mai pot menține tempoul și nu mai pot asigura salariul minimum ca la noi și crește discrepanța salarială”.

Pensia

În 1998/1999, pe malul drept al Nistrului pensia era 85 de lei, peste Nistru – 263 de lei. În 2004, în dreapta Nistrului a început majorarea bruscă a pensiilor și au ajuns aproape egale. După 2010, în dreapta Nistrului pensia a crescut stabil, dar în regiunea separatistă transnistreană, din cauza că cursul îl mențineau artificial, s-a ajuns să aibă din nou pensii mai mari. „La noi era în 2016 era pensia 1300 de lei, la ei – 2490. Aceasta a creat o senzație de bunăstare acolo. În 2018, această menținere artificială nu a mai putut rezista și pensia la ei a ajuns 1448 de lei, iar la noi a crescut la 1644 de lei. În acest an, 2023, pensia la noi va fi cel mai probabil 3197 de lei, la ei – 1806 lei. Practic pentru cei din regiunea separatistă, din 2017, crește și discrepanța în ceea ce privește pensiile”.

Prețurile

În stânga Nistrului, inflația a fost atât de mare în 1990 încât au fost nevoiți să denominalizeze de două ori valuta lor. Prima dată, au schimbat 1 la 1000, iar a doua oară 1 la un milion. Odată cu destrămarea URSS, malul drept al Nistrului a trebuit să convertească o mie de ruble sovietice pentru un leu actual, la ei au convertit un miliard de ruble sovietice pe o rublă transnistreană. După 2000, după ce a trecut șocul crizei din 1998, provocat de către Federația Rusă, s-au stabilizat prețurile pe ambele maluri ale Nistrului. „Din 2001 și până în prezent, după mai mulți ani de criză, crize cauzate de către Federația Rusă, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană de 9,3 ori”.

Bunăstarea populației

În 2005, în regiunea separatistă transnistreană, față de 2001, creșterea veniturilor salariale a fost de 2 ori, pe malul drept al Nistrului – de 1,6 ori. În 2015, peste Nistru era de mai mare de 2,8 ori, pe malul drept – de 2,6. După 2015, lucrurile au început a se schimba brusc. Către 2020, pe malul drept, bunăstarea populației era mai mare față de 2001 de 3,9 ori, iar pe malul stâng – de 2,6 ori. În acest an, pentru cetățenii de pe malul drept, bunăstarea lor față de 2001 va fi mai bună de 3,8 ori, iar a celor din stânga Nistrului stagnează la o creștere de doar 2,6 ori.

Creșterea reală a pensiei

Către 2005, pe malul drept, după câțiva ani în care pensia a fost foarte mică, a început a crește. Față de 2001, către 2010, bunăstarea pensionarilor a crescut de 2,7 ori, în stânga Nistrului era 1,8 ori. Până în 2015, real pensia nu a crescut timp de 5 ani pe malul drept, în stânga Nistrului a crescut puțin. Până în 2020, malul drept a avut o creștere reală a pensiei de 3,5 ori față de 2001, iar regiunea separatistă transnistreană – de 1,7 ori, fiind înregistrată o cădere a bunăstării pensionarilor. „Astăzi, bunăstarea pensionarilor de pe malul drept al Nistrului este mai bună față de 2001, de 3,8 ori, a celor din stânga Nistrului de 1,4 ori. Din 2016, pensia în stânga Nistrului este într-o cădere continuă”.

Exporturile și vânzările pe malul drept al Nistrului

Până în 2010, stânga Nistrului pe malul drept aproape că nu vindea nimic. Totul mergea la export. După 2010, pe malul drept brusc au crescut procurările din stânga Nistrului, în special energia electrică. În 2022/2023 vânzările regiunii separatiste transnistrene, în afara regiunii, au scăzut puternic, de la 939 de milioane de dolari în 2021, la 650 de milioane de dolari în 2023. „Ceea ce îi salvează este dreapta Nistrului. Datorită nouă, 40% din tot ce vând ei este pe malul drept. Peste 80% din toate vânzările regiunii sunt pe malul drept al Nistrului, UE și Ucraina. 5% din tot ce vând se duce în Federația Rusă”. 

Exporturile per capita

Până în 2021, exporturile din stânga Nistrului erau mult mai mari decât ale malului drept. În 2000, exporturile malului drept, pe cap de locuitor, erau de 140 de dolari, pe malul stâng – de 549 de dolari. Către 2010, pe malul drept au ajuns 522 de dolari, pe malul stâng – 983 de dolari. În 2021, pe malul drept – 1197 de dolari, pe malul stâng – 2086 de dolari. Din 2022, situația se schimbă. Pe malul drept este 1690 de dolari, pe malul stâng – 1440. În 2023, estimativ pe malul drept va fi de 1626 de dolari, pe malul stâng – 1309 de dolari. După 2022, și la capitolul exporturi, regiunea separatistă deja cedează continuu”.

Studenții

În 1960/1061, în RSSM erau 19200 de studenți. În 1990/1991 a ajuns la 55500. Către 1995/1996, când deja erau separate malurile Nistrului, pe malul drept erau 55300 de studenți, pe malul stâng – 6700 de studenți. Către 2000, pe malul drept erau 79100, pe malul stâng – 9700. În 2010, pe malul drept – 107800, pe malul stâng 19600. În 2020, pe malul drept – 59 de mii, pe malul stâng – 11200. În anul de studiu 2023/2024, pe malul drept sunt 56800, iar pe malul stâng – 10100.

Studenți la o mie de locuitori

În perioada sovietică, Moldova avea 6 studenți la o mie de locuitori. Până în 1990, s-a stabilizat la 13 studenți la o mie de locuitori. Către 2005, malul drept avea 41,4 studenți la o mie de locuitori, iar stânga Nistrului – 34,9. Către 2010, malul drept avea 36,5, iar malul stâng – 50,5. În 2020 s-a ajuns că malul drept avea 22,3 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 35,8. În 2023/2024, malul drept are 22,6 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 33,6. „Parcă cifrele arată bine, dar situația este una foarte proastă. Pe ambele maluri ale Nistrului scade numărul de studenți în baza la doi factori: demografic, nu mai sunt copii; și migrația. Noi avem 50 de mii de studenți în țară și 30 de mii peste hotare. Studenții de pe malul stâng nu au alte oportunități de a merge la studii. Nu cunosc limba română, nici alte limbi nu cunosc. Mecanismul lor de studii nu le permite decât să meargă în Federația Rusă să studieze. Din acest motiv, numărul mare de studenți care este pe cap de locuitor în stânga Nistrului, denotă faptul că ei sunt izolați, nu au unde pleca”.