Economista-șefă a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a transmis, într-o opinie publicată de Financial Times, că guvernele adoptă măsuri care afectează băncile și avantajează în mod nedrept marii proprietari de imobile, așa cum este cazul și în cazul guvernului din România care a adoptat o ordonanță pentru a permite amânarea ratelor la bănci, timp de maximum 9 luni.
Mai jos este prezentată opinia în integralitate:
„Politicienii care se confruntă cu cicluri electorale scurte au toate motivele să se concentreze pe ceea ce pot oferi pentru a mulțumi alegătorii înainte de următoarele alegeri. Dar aplicarea unui bandaj pe o rană poate reprezenta o problemă pe termen lung.
Alegătorii sunt răniți de prețurile ridicate la energie și de creșterea ratelor dobânzilor. În mod previzibil, multe guverne răspund cu soluții de tip „pansament”, suspendând temporar taxele pe combustibil și introducând moratorii ipotecare.
Ajutorarea gospodăriilor nesigure ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare guvern, cu transferuri condiționate de mijloace pentru cei care au cea mai mare nevoie. În schimb, guvernele din Canada, Germania, Italia și Regatul Unit recurg la suspendări temporare sau reduceri generalizate ale taxelor pe combustibil și ale TVA-ului pe energie. Astfel de măsuri sunt, de asemenea, populare în Europa Centrală și de Est, unde creșterea costurilor de încălzire a afectat mai puternic gospodăriile. O gospodărie medie din România cheltuiește un sfert din buget pentru facturile la utilități, față de 7% în Germania și 12% în Italia.
Măsurile generale sunt populare în rândul alegătorilor și pot ajuta guvernele în funcție la următoarele alegeri, dar au multe dezavantaje. Ele se adaugă la presiunea existentă asupra finanțelor publice din cauza tensiunii post-Covidiu. Acestea atenuează semnalele de preț și oferă gospodăriilor mai bogate, cu proprietăți mai mari, puține stimulente pentru a economisi energie. Astfel de semnale de preț, care să ducă la scăderea consumului de energie, sunt necesare de urgență dacă Europa dorește să se debaraseze de dependența energetică față de Rusia și să încetinească schimbările climatice.
Odată introduse, măsurile temporare rămân adesea în vigoare. Piețele se așteaptă ca prețul petrolului Brent să fie de 97 de dolari pe baril în decembrie 2023. Aceasta este cu 18% mai mare decât prețul spot de la începutul lunii ianuarie. Astfel, presiunea de a extinde scutirile fiscale nu va dispărea curând.
În mod similar, se poate argumenta că gospodăriile mai sărace au nevoie de asistență pentru serviciul datoriei într-un mediu în care ratele dobânzilor cresc rapid. Dar, și în acest caz, guvernele sunt tentate să ajute pe toată lumea, nu doar pe cei afectați de pierderea locurilor de muncă sau aflați temporar în imposibilitatea de a-și plăti datoriile. Această opțiune este atractivă din punct de vedere politic dacă mulți beneficiari tind să voteze pentru partidele din opoziție. Guvernele se pot folosi de reducerea datoriilor pentru a atrage acești alegători la următoarele alegeri.
De la 1 august, în Polonia va lansa un moratoriu general asupra datoriilor ipotecare. Acesta presupune „vacanțe pentru serviciul datoriei” de până la patru luni în a doua jumătate a anului 2022 și încă patru luni în 2023. Aceasta înseamnă, în esență, prelungirea gratuită a creditelor ipotecare.
Ajutorul este disponibil pentru toți debitorii, dar este permis un singur contract de credit ipotecar pe persoană și trebuie să acopere bunuri imobiliare „în folosință proprie”. Dacă toți debitorii eligibili se vor alătura sistemului, costul va depăși 20 de miliarde de zloți (4,5 miliarde de dolari), potrivit Băncii Naționale a Poloniei. Asociația Bancară Poloneză, folosind ipoteze oarecum diferite, îl estimează la 23-27 de miliarde de zloți. Oricare ar fi costul, sectorul bancar va fi cel care îl va finanța.
România lucrează la o schemă similară, care va începe tot în această vară, dar procesul legislativ este mai puțin avansat. În plus, se pare că moratoriul din România va fi, cel puțin teoretic, limitat la gospodăriile grav afectate de inflație. Cu toate acestea, măsurile sunt distorsiuni care folosesc o altă distorsiune ca scuză. Problema este că excesul de lichiditate din sistemul bancar a menținut ratele la depozite foarte scăzute. Acest lucru creează impresia că băncile cresc acum în mod incorect ratele dobânzilor la creditele ipotecare și la alte împrumuturi.
Moratoriile sunt costisitoare pentru bănci și avantajează în mod disproporționat marii proprietari de imobile. Ele pot slăbi mecanismul de transmitere a politicii monetare al unei bănci centrale și pot necesita majorări și mai mari ale ratelor în viitor. Ele creează stimulente pentru împrumutații nesăbuiți prin creșterea așteptărilor că, atunci când va veni următorul șoc, guvernul se va grăbi din nou să ajute. În cele din urmă, ele pot determina băncile să crească costurile creditelor, deoarece și ele se așteaptă la mai multe măsuri de reducere a datoriilor în viitor. Atât banca centrală a Poloniei, cât și Asociația bancară poloneză au criticat moratoriul.
Alegerile pe care le fac astăzi factorii de decizie politică sunt importante. Politicile proaste vor face ca impactul deja devastator al pandemiei și al războiului din Ucraina să dureze mult mai mult decât este necesar”.
Sursa foto: Pexels
