Reglementarea speculei și amendarea așa-zișilor speculanți care cresc prețurile este o măsură populistă, prin care politicienii arată cât se „luptă” împotriva „vinovaților de serviciu” pentru binele poporului, dar care de fapt lasă loc de abuzuri și interpretări, sunt de părere economiștii consultați de Economedia.
Ministerul Finanțelor lucrează în prezent la o ordonanță de urgență care să combată presupusa speculă din comerț, iar momentan detaliile măsurii sunt limitate, fiind incluse într-un memorandum discutat de Guvern, săptămâna trecută. Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor vrea amendarea „speculanților” cu amenzi între 0,1% și 1% din cifra de afaceri din anul anterior.
Cum definește Ministerul Finanțelor specula:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Este definită drept faptă de concurență neloială ”… practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea producției sau a vânzărilor, acumularea de mărfuri de pe piața internă în scopul creării unui deficit pe piață și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod artificial în perioadele în care sunt identificate situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, pentru listele de produse identificate ca fiind în situație de risc speculativ prin act normativ la nivel de hotărâre emis de Guvernul României. Autoritățile abilitate vor stabili, prin instrucţiuni, procedura rapidă pentru instrumentarea contravenției”.
Nota prezentată de Ministerul Finanțelor în ședința de guvern face referire la impunerea unui mecanism de combatere a speculei „în situații excepționale, cum ar fi starea de urgență, stare de alertă, starea de mobilizare parțială sau totală a forțelore armate, stare de război, stare de asediu sau alte situații de criză identificate explicit printr-un act normativ”.
Ministerul Finanțelor, condus de ministrul Adrian Câciu (PSD) nu explică exact cine și în ce mod stabilește când un preț este „nejustificat” de mare.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a dat o serie de detalii cu privire la ce va fi de fapt considerată „speculă”, el precizând însă că specula va fi greu de probat și că legea se va aplica doar pentru situații excepționale.
„În situaţii excepţionale, deci nu în orice situaţii, într-o situaţie de criză, unde pot să apară probleme, dacă comercianţii speculează – ce înseamnă asta? Cresc preţurile peste nivelul lor obişnuit şi acceptabil, dacă fac stocuri mari în loc să vândă, acumulează produsele alea ca să le vândă mai târziu mai scump, dacă îşi limitează producţia, deci în loc să producă la capacitate normală, iarăşi restrâng producţia ca să genereze o creştere a preţului ca să vândă mai mult ulterior, deci în situaţii de genul acesta vom spune că e speculă şi vom aplica sancţiuni”, a spus Chiriţoiu.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, spunea luni că acei comercianți care se vor abate de la posibila regulă privind specula ar putea suferi sancțiuni destul de mari, chiar de până la 2 milioane de euro.
În ceea ce privește modalitatea prin care ANPC va putea verifica specula, ministrul Economiei spune că inițiativa pleacă de la consumator.
„Am avut multe discuții cu reprezentanții retailerilor, a vânzătorilor pentru a crea un cadru corect de comercializare a acestor produse și pentru a proteja interesul cumpărătorilor români. Și reprezentanții retailerilor au fost împreună cu noi și am discutat cum ar putea fi aplicată o astfel de directivă corect, să asigurăm același nivel de corectitudine. Am reușit să găsim o formă care să aducă consumatorul român la același nivel de poziționare ca orice alt consumator european”, spune ministrul.
Bogdan Chirițoiu a precizat că o lege împotriva speculei nu există în Europa, însă autoritățile române au elaborat un proiect cu inspirație americană.
Este pentru prima oară în ultimele decenii când un guvern vrea să intervină direct în formarea prețurilor pe piețele libere. România a mai trecut printr-o astfel de experiență în perioada comunistă, când statul stabilea prețul mărfurilor și al serviciilor. Consecința a fost o penurie generalizată de produse.
Economiști: Să interzică economia de piață!
Economiștii și consultanții fiscali consultați de Economedia se declară fără niciun dubiu împotriva unei măsuri care își propune să combată așa-zisa speculă și consideră că ea deschide ușa unor abuzuri și ale unor intervenții fără limită ale statului în piață.
„Să interzică economia de piață! De ce mai e nevoie de un proiect de lege, când noi avem deja legislație privind concurența și respectarea drepturilor consumatorilor?”, spune Gabriel Biriș, avocat și consultant fiscal.
„Este o măsură populistă”, spune și economistul Aurelian Dochia, care susține că astfel de măsuri se iau în multe țări în ziua de astăzi, pentru că guvernele sunt îngrijorate de faptul că au scăpat de sub control evoluția prețurilor.
România are o inflație de două cifre, la maximul ultimilor zece ani, și o scumpire abruptă în special a carburanților, a gazelor și energiei electrice, dar și a alimentelor în perioada Paștelui.
Însă întreaga lume are o problemă cu prețurile, nu numai România, cât și toată Europa, și în Germania există o inflație la maximul ultimilor 40 de ani, și în Marea Britanie, spune economistul Aurelian Dochia. Iar aceasta vine în mare măsură vine de la factori internaționali, spune el. Este un moment în care peste tot în lume sunt presiuni pe prețuri.
„Inflația a pornit de anul trecut cu creșterea prețurilor la energie, care încet-încet se fac simțite în toate prețurile de producție. Și am ajuns la punctul acesta, în care există consecințe inclusiv ale conflictului din Ucraina, care are și el un impact asupra prețurilor alimentare. E o fantezie să crezi că specula este motivul pentru care cresc prețurile”, explică Dochia.
În plus, în fiecare an avem această alarmă privind prețul mielului și că trebuie să luăm măsuri. „Este absolută normală creșterea prețului, există o sezonalitate, la noi nu se consumă multă oaie și miel în timpul anului, ci exportăm în mare măsură. Producătorii sunt prinși și ei într-un moment de piață și folosesc momentul, este normal”, mai spune economistul.
Însă inflația crește, populația se supără și atunci politicienii „vin cu măsuri populiste care sunt arbitrare și care deschid ușa unor intervenții fără limită ale statului și ale unor oarecare organe de control în piață”, spune Dochia.
Potrivit economistului, măsura este abuzivă și absurdă, pentru că „nu există criterii clare care să determine că o companie are operațiuni de speculă și mărește prețurile nejustificat”.
„Este deschisă la orice fel de interpretări și orice fel de abuzuri, pentru că nu se pot stabili criterii obiective pentru comportamentul prețurilor. Este o măsură populistă. Inițiativa nu face decât să dea posibilitatea unor politicieni să arate cât de mult se luptă ei pentru binele poporului.”, precizează Dochia.
Potrivit lui Gabriel Biriș, „trebuie cu toții să înțelegem că, într-o economie de piață, cresc prețuri”.
„Prețul este format de cerere și ofertă. Dacă oferta este mare și cererea este mică, atunci prețurile vor scădea ca să poată mărfurile să fie vândute. În momentul în care oferta este mică și cererea este mare, sau dacă cererea este inflexibilă și oferta scade, atunci avem creștere de prețuri. Ce înseamnă preț prea mare? Nu există preț prea mare. Prețul este cel pe care consumatorul este dispus să îl plătească. Dacă tu vrei să cumperi de la mine, cumpără de la mine, dacă nu cumpără de la vecinul”, spune el.
Consultantul fiscal consideră că, dacă Guvernul vine cu legislație suplimentară pe speculă, va crea un plus de nesiguranță investitorilor. „Ce urmează? Niște mega-amenzi, probabil, raportate la cifra de afaceri, nu sumă fixă. Nenorocim companiile. Vii cu o astfel de măsură într-o piață în care practic interfața între producție și consumator este asigurată de mari lanțuri de supermaketuri. Ce o să facă ei? O să pună presiune, ca să își păstreze marjele, pe cei care muncesc să producă”, precizează el.
„De fapt, este o măsură din ciclul celor care politicienii își justifică existența prin nevoia de a lupta împotriva cuiva. Vinovații de serviciu de-a lungul timpului au fost băncile, benzinăriile, iar acum speculanții de produse alimentare”, afirmă Gabriel Biriș.
Avocatul consideră că măsura va fi un dezastru și crede că Guvernul ne va pune pe contrasens cu UE.
Biriș consideră că inflația este rezultatul „pomenilor” din pandemie, nu numai în România. „Uitați-vă câți bani s-au cheltuit după 2008 și în special în criza Covid. Statele le-au zis oamenilor să stea acasă, că le dau ele banii. «Nu vă duceți la muncă, nu produceți, stați că vă dăm noi bani». Și asta a rezultat în căderea ofertei, deci creșterea prețurilor, mai ales că erau bani fără muncă. Acum avem hiperinflație. Statul este așadar într-un imens conflict de interese cu populația și cu companiile. Statul încasează «big-time» din creșterile de prețuri. Iar creșterile de prețuri la gaze și energie electrică alimentează inflația. Din care statul câștigă din nou pe termen mediu și lung, că își depreciază obligațiile de plată”, explică Biriș.
Economedia a solicitat un punct de vedere și de la Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), dar organizația nu a dorit să ofere o reacția până la apariția unui proiect de ordonanță de urgență.