Economiștii estimează că BNR va menține dobânda cheie în ședința de politică monetară de vineri

Economiștii marilor bănci prezente în România estimează că Banca Națională a României (BNR) va menține dobânda cheie în ședința de politică monetară de vineri, 16 mai, instituția adoptând o politică monetară prudentă în vremuri incerte.

Erste, banca-mamă a BCR, estimează că BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate la reuniunea din 16 mai. Rata cheie a rămas la 6,50% din luna august a anului trecut și banca se așteaptă ca aceasta să rămână neschimbată cel puțin până în luna august a acestui an.

Erste mai afirmă că data aceasta va avea loc probabil o conferință de presă, împreună cu publicarea raportului trimestrial privind inflația, care va avea loc probabil la începutul săptămânii viitoare. Însă banca nu se așteaptă la prea multe orientări din partea guvernatorului BNR, dar ar trebui să ne așteptăm la unele indicii cu privire la momentul următoarei reduceri a ratei și la perspectivele valutare. Poate cele mai importante lucruri care ar putea fi abordate vor fi citirea BNR a situației economice actuale și a volatilității pieței.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Și ING Bank crede că Banca Națională a României (BNR) își va menține politica neschimbată la ședința din 16 mai, în conformitate cu așteptările pieței. Banca va continua probabil să ia în considerare incertitudinile generale, posibil punând un accent mai mare pe riscurile interne de această dată. Prudența politicilor va continua să domine pe termen scurt.

„Având în vedere că perspectivele economiei românești rămân neclare în acest stadiu, este foarte probabil ca factorii de decizie să continue să aștepte și să vadă ce se întâmplă la reuniunea din 16 mai. Ne așteptăm la un comunicat de presă care va continua să evidențieze atât riscurile interne, cât și cele externe, cu un accent probabil mai mare pe provocările interne comparativ cu declarația anterioară”, arată banca.

Se va reduce dobânda cheie până la finalul anului?

Erste se așteaptă în continuare la trei reduceri ale dobânzii cheie, de 25 de puncte de bază, în acest an, ceea ce ar duce rata cheie la 5,75% până la sfârșitul anului. Totuși, banca avertizează că evoluțiile fiscale și politice rămân principalele riscuri idiosincratice.

BNR a precizat deja la reuniunea precedentă că perspectivele inflației ar putea face obiectul unei revizuiri în sens ascendent. Având în vedere cifrele indicelui prețurilor de consum din aprilie, care a arătat o stagnare la 4,9% an la an față de luna precedentă, banca crede că este de așteptat o revizuire în creștere. Inflația de bază a fost, de asemenea, peste nivelul de 4,8% an/an preconizat de BNR la sfârșitul primului trimestru în previziunile anterioare publicate în februarie. Datele efective arată o inflație de bază de 5,3% pe an în aprilie, neschimbată față de martie. De asemenea, este de așteptat o revizuire în creștere a traiectoriei acestei măsuri a inflației. Așteptările BCR sunt ca inflația de bază să se situeze la sfârșitul anului la 5,0% an/an. Aceasta în condițiile în care nu există nicio modificare a politicii fiscale care ar avea un impact semnificativ asupra scenariului indicelui prețurilor de consum.

ING consideră că rămâne de văzut în ce măsură Banca Națională va încorpora deprecierea recentă a cursului de schimb în noile previziuni privind inflația prezentate în Raportul privind inflația din luna mai, ceea ce ar putea oferi informații suplimentare cu privire la toleranța sa pentru o depreciere mai mare. În opinia ING Bank, inflația va rămâne în continuare peste nivelurile țintă pe parcursul orizontului de prognoză de doi ani.

Și ING Bank subliniază că o politică extrem de prudentă rămâne singura abordare viabilă în acest stadiu, fiind de urmărit deciziile de politică ale băncilor centrale ale piețelor principale (Federal Reserve, Banca Centrală Europeană), precum și Banca Națională a Poloniei (NBP).

Conform băncii, politica actuală de relaxare a BCE și a Băncii Naționale Poloneze, precum și cea potențială a Fed mai târziu în cursul anului, oferă o mai mare marjă de manevră și pentru BNR.

„Cu toate acestea, până când harta riscurilor interne va deveni mai clară, este puțin probabil ca BNR să utilizeze spațiul său de politică pentru relaxare. De fapt, cele mai recente evoluții de pe piața valutară și monetară locală au înăsprit poziția de politică monetară, deoarece ratele de împrumut relevante au crescut cu peste 100 pb în câteva zile. Deși o anumită inversare a tendinței este încă posibilă în zilele următoare, revenirea la un surplus confortabil de lichidități pe piața interbancară pare o perspectivă mai îndepărtată”, a mai transmis banca.

În concluzie, scenariul de bază al ING Bank rămâne o ușoară relaxare a politicii mai târziu în acest an, dar, în acest stadiu, banca nu preconizează reduceri ale ratelor până la reuniunea din octombrie cel mai devreme, cu riscul de amânare până în 2026. În cazul în care aceste reduceri de rate ar fi efectuate de BNR, acestea ar reprezenta mai degrabă o ajustare treptată pe termen mediu decât un ciclu de relaxare cu drepturi depline, mai transmite banca.

Politica fiscală, principala preocupare

ING Bank transmite că politica fiscală continuă să rămână principala preocupare. În timp ce rezultatul deficitului bugetar din aprilie urmează să fie confirmat, se pare că acesta s-a îmbunătățit în comparație cu aceeași perioadă din 2024, datorită veniturilor mai mari.

În schimb, conform băncii, o incertitudine mult mai puternică, și anume potențialele întârzieri ale reformei fiscale, va întuneca probabil perspectivele pe termen scurt.

„Posibilitatea unor negocieri îndelungate pentru un nou guvern reprezintă un risc, mai ales că timpul este esențial, având în vedere evaluarea Comisiei Europene de la începutul lunii iunie privind progresele înregistrate de România în privința deficitului bugetar. De aici decurg noi niveluri de risc privind intrările de fonduri UE și ratingul suveran, care, dacă se materializează, vor afecta atât creșterea, cât și stabilitatea financiară. În plus, atât riscurile pozitive, cât și cele negative la adresa inflației decurg din pachetul fiscal anticipat și din forma finală a măsurilor”, transmite banca.

Comunicarea BNR, analizată cu AI

Erste a început să arunce o privire mai detaliată asupra comunicării BNR cu ajutorul AI. Analiza sentimentelor a fost o metodă din ce în ce mai populară pentru a determina schimbările în comunicarea băncii centrale.

„Am dezvoltat un instrument bazat pe modelul FOMC-RoBERTa, un model de limbaj (LLM) antrenat pe mii de comunicate de presă privind politica monetară ale Rezervei Federale a SUA (FED), care determină dacă o propoziție este considerată hawkish (agresivă din punct de vedere al politicii monetare), dovish (relaxată) sau neutră. Apoi am calculat un scor net de sentiment (numărul afirmațiilor hawkish minus numărul celor dovish) pentru a determina dacă banca centrală adoptă un ton mai relaxat (dovish) sau mai restrictiv (hawkish) în comunicarea scrisă de după deciziile privind rata dobânzii. Constatările noastre arată că BNR a avut o poziție ușor hawkish la ultimele întâlniri, iar la ședința din aprilie a devenit și mai hawkish comparativ cu cea anterioară, din cauza preocupărilor legate de inflație, politică fiscală și riscuri geopolitice”, arată raportul Erste.

Conform băncii austriece, numerele slabe privind creșterea economică, precum și poziția de politică monetară a BCE și a altor bănci centrale din regiune, ar putea fi argumente în favoarea porumbeilor (adică a unei politici monetare mai relaxate) la întâlnirile viitoare. În prezent, sunt anticipate reduceri de dobândă de aproximativ 100 de puncte de bază în Polonia în următoarele douăsprezece luni, ceea ce ar putea pune o anumită presiune și asupra BNR. Totuși, îngrijorările fiscale, vulnerabilitatea cursului de schimb din cauza primelor de risc ridicate și riscurile privind ratingul de țară, precum și prognozele de inflație ridicată și cu riscuri preponderent de creștere, ar putea cântări mai greu, înclinând balanța către o poziție mai hawkish.