Editorial Financial Times: Actuala criză a lirei turcești e provocată de Erdogan

Turcia trece printr-o foarte atipică criză monetară. Colapsul lirei – depreciată cu aproape 20% în ultimele două săptămâni – nu a fost provocat, ca în trecut, de probleme apărute la nivelul fundamentelor economice ale țării. Turcia, care a suferit multă vreme de un deficit de cont curent, a înregistrat un surplus în august-septembrie mulțumită unei adevărate explozii a exporturilor și revenirii turiștilor străini în număr mare. În schimb, problemele monetare se datorează aproape exclusiv procesului decizional tot mai haotic al unui singur om, cât și influenței exercitate de el asupra Băncii Centrale a Turciei, chipurile independentă: președintele Recep Tayyip Erdogan, se arată într-un editorial The Financial Times, citat de Rador.

Erdogan dă vina pe forțe externe pentru prăbușirea lirei. Însă cele mai noi probleme au început în august, când l-a demis pe șeful băncii centrale Naci Agbal. Acest respectat tehnocrat e al treilea guvernator care-și pierde slujba în decurs de numai doi ani. Numirea unui loialist al lui Erdogan, Sahap Kavcioglu, a dus la scurt timp la prăbușirea lirei cu 15%, după care și-a mai revenit întrucâtva. Deprecierea a reintrat pe o traiectorie abruptă luna aceasta, după ce banca a redus dobânda de referință pentru a treia oară în tot atâtea luni.

E adevărat că anul acesta monedele piețelor în curs de dezvoltare au evoluat în general prost în raport cu dolarul. Așteptarea ca Rezerva Federală americană să-și restrângă curând programul de achiziții de active, menit a sprijini economia și sectorul financiar pe perioada pandemiei, a dus la o apreciere a dolarului. Capitalul liber care căuta rate mai mari ale dobânzilor în țările în curs de dezvoltare revine acum acasă. După cum a declarat săptămâna trecută pentru Financial Times guvernatorul băncii centrale a Pakistanului, țările mai sărace cu un nivel ridicat al datoriilor în valută sunt în pericol dacă tendința se va schimba.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Pe acest fundal, politicile autoritare și de promovare a teoriilor conspirative ale lui Erdogan sunt chiar mai păguboase decât de obicei. Deși el perorează de multă vreme împotriva unui așa-zis „lobby al dobânzilor”, el a fost și un pragmatic viclean, permițând în cele din urmă Băncii Centrale să crească rata dobânzii în cursul anterioarelor episoade de volatilitate monetară. Însă de data aceasta el pare hotărât să dea curs angajamentului său ideologic de a reduce rata dobânzii, afirmând la începutul săptămânii trecute că Turcia e implicată într-un „război de independență economic”.

Partidele din opoziție sunt optimiste în privința faptului că Erdogan își trăiește ultimii ani la putere și că alegerile din 2023 vor pune capăt crizei scăpate de sub control. Popularitatea lui Erdogan se disipează pe măsură ce inflația erodează nivelul de trai. La prima sa alegere, partidul lui islamist promitea o eră a creșterii economice și a creșterii susținute a veniturilor. Mulți ani s-a și ținut de promisiune, mulțumită în parte și unui program FMI moștenit de guvernul său și, ulterior, unui boom al construcțiilor, care între timp s-a disipat. De fapt, amintirea acelei epoci a creșterii alimentate de datorii s-a putea afla în spatele sprijinului consecvent acordat de președinte banilor ieftini. E numai unul dintre numeroasele instrumente pe care le are la dispoziție pentru a încerca să se mențină la putere.

Dar această poveste ar putea avea un final chiar și mai nefericit. Inflația a urcat deja la o rată anuală de 20%, ceea ce înseamnă că rata reală a dobânzilor se situează undeva pe la -5%. Dacă președintele își va menține politica de reducere a ratei dobânzilor, atunci lira se va prăbuși și mai mult, iar prețurile vor crește inevitabil. Situație în care unica șansă a turcilor de a-și salva economiile va fi să apeleze la o monedă necontrolată de Erdogan. Dacă el nu va schimba rapid traiectoria, singura întrebare cu care se va confrunta Turcia, o țară cu un mare potențial, este cât va mai rămâne președintele la putere – și cât rău ar mai putea el să facă înainte de a pleca.

sursa: The Financial Times (traducere Rador/ Andrei Suba)

Sursa foto; Twitter/ Turkish Presidency