Sursa foto: G4Media.ro
În timp ce 2024 este, fără îndoială, un an cu un potențial imens pentru Europa Centrală și de Est (ECE), rămâne de văzut dacă regiunea va fi capabilă să profite pe deplin de oportunitățile care i-au fost oferite. De la războiul Rusiei împotriva Ucrainei până la alegerile regionale (și globale) cheie, multe vor depinde de capacitatea regiunii de a se adapta la mai multe tendințe semnificative care îi vor modela peisajul socio-economic, arată o analiză a publicației Emerging Europe.
Politică
Potrivit analizei Emerging Europe, direcția de deplasare în Ucraina se îndreaptă, fără îndoială, în favoarea Rusiei. Incapabilă să facă o descoperire decisivă cu mult anunțata contraofensivă din vara și toamna anului 2023, Ucraina a trebuit în ultimele luni să ducă două războaie: împotriva atacurilor rusești reînnoite și sporadice acasă și împotriva sprijinului tot mai slab din partea unor aliați internaționali cheie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Există semne că războiul se îndreaptă spre un impas, ceea ce comportă pericolul ca Kievul să fie presat să negocieze un acord de pace putred. Eșecul nu este al Ucrainei – încă de la începutul războiului, aceasta a primit suficiente arme și muniții doar pentru a se apăra (și, uneori, evenimentul respectiv a fost deficitar) și niciodată suficient pentru a trece la ofensiva totală.
Sosirea bombei americane de mic diametru cu lansare de la sol (GLSDB) la începutul anului 2024 ar trebui să completeze arsenalul de rachete cu rază mai lungă de acțiune al Ucrainei, în timp ce aceasta va primi, în sfârșit, avioane F-16 la un moment dat în 2024. Cu toate acestea, acestea singure s-ar putea să nu fie suficiente pentru a schimba decisiv cursul războiului în favoarea Ucrainei. Aceasta va avea nevoie de mai mult sprijin. Este timpul ca aliații Kievului – în special SUA și UE – să decidă odată pentru totdeauna dacă doresc cu adevărat o victorie ucraineană.
Noul prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk, are planuri mari pentru 2024. După opt ani de guvernare a partidului Lege și Justiție (PiS), care a adus adesea Varșovia în conflict direct cu Bruxelles-ul, Tusk – un fost președinte al Consiliului European – dorește să plaseze Polonia în centrul Europei.
După ce, în ultimii ani, s-a vorbit mult, adesea în gol, despre schimbarea centrului de greutate al Europei (mai ales de când Rusia a invadat Ucraina în 2022), estul continentului are acum un lider care dorește să transforme o astfel de schimbare semnificativă într-o realitate.
Nu mai puțin de 10 țări din regiunea Europei emergente se vor îndrepta spre urne în 2024, în timp ce cei 11 membri ai UE din regiune vor vota, de asemenea, în cadrul alegerilor europarlamentare. În cazul în care rezultatul alegerilor europene (care vor avea loc în luna mai) îi va încuraja pe populiștii favorabili Rusiei din cadrul blocului, acest lucru ar putea avea un impact și mai mare asupra sprijinului acordat Ucrainei.
Partidele populiste – dacă vor fi alese în număr suficient de mare – vor încerca să plaseze extremiști în noua Comisie Europeană, ceea ce ar putea amenința consensul actual al UE. La fel de importante pentru Ucraina (și pentru întreaga regiune) vor fi alegerile prezidențiale vitale din Statele Unite, unde o victorie a lui Donald Trump va fi probabil o veste proastă pentru Europa emergentă, având în vedere promisiunile sale din campanie de a se dezangaja din Europa și din NATO.
Croația, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Macedonia de Nord și România vor vota atât în cadrul alegerilor parlamentare, cât și în cele prezidențiale; slovacii își vor alege un nou președinte; bosniacii și polonezii votează în cadrul alegerilor locale. Belarus, un regim autoritar, își va alege un nou parlament.
Securitate
O alegere de un alt fel, făcută într-o sală de comisie în spatele ușilor închise, va decide probabil numele noului secretar general al NATO la un moment dat în 2024. Actualul președinte Jens Stoltenberg va demisiona în cele din urmă de la șefia alianței în septembrie (după ce și-a văzut prelungit de două ori mandatul ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina), iar succesorul său va trebui să fie ales cu câteva luni înainte.
Printre favoriți se numără premierul Estoniei, Kaja Kallas. Se crede că NATO dorește ca următorul secretar general să provină dintr-un stat membru mai nou, din est, să fie dur cu Rusia și, de preferință, să fie femeie.
Cu toate acestea, într-un interviu acordat în noiembrie, Kallas a minimizat șansele sale, glumind că, deși următorul șef al NATO ar trebui să fie într-adevăr o femeie și să provină dintr-un stat membru din prima linie care cheltuiește cele două procente din PIB pentru apărare, NATO îi va oferi probabil postul premierului olandez Mark Rutte.
Economie și afaceri
Este probabil ca Europa emergentă să își accelereze transformarea digitală în 2023, încurajată de Actul UE privind cipurile, care a adus deja dividende pentru Polonia, care urmează să găzduiască două fabrici uriașe de semiconductori, și de noua lege privind inteligența artificială.
Această transformare include adoptarea continuă a noilor tehnologii în industriile tradiționale, creșterea comerțului electronic și extinderea sectorului IT, care a reprezentat un domeniu de creștere semnificativă pentru țări precum Estonia, Lituania, Polonia, România și – în ciuda războiului – Ucraina.
Între timp, securitatea energetică va rămâne o prioritate de top pentru țările ECE, mai ales în lumina conflictului din Ucraina și a provocărilor legate de îndeplinirea obiectivelor stabilite de Green Deal al UE. Regiunea își va accelera probabil tranziția către sursele de energie regenerabilă și va căuta să își diversifice importurile de energie pentru a reduce dependența de gazul rusesc.
De asemenea, regiunea va continua să se confrunte cu provocări demografice, inclusiv îmbătrânirea populației și emigrarea. Ca răspuns, să ne așteptăm ca mai multe țări să urmeze exemplul României și să pună în aplicare politici de atragere a migranților, să încurajeze creșterea ratei natalității sau să stimuleze cetățenii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă.
Cu ajutorul fondurilor UE – atât pentru membrii actuali, cât și pentru cei care doresc să devină membri -, țările din Europa Centrală și de Est vor cheltui masiv în 2024 pentru infrastructură, inclusiv rețele de transport și infrastructură digitală, pentru a integra mai bine regiunea și a stimula creșterea economică.