Emerging Europe: Principalele evenimente ce vor avea loc în regiune, în 2024. Alegeri cruciale, Polonia se întărește, potențial blocaj în Ucraina

În timp ce 2024 este, fără îndoială, un an cu un potențial imens pentru Europa Centrală și de Est (ECE), rămâne de văzut dacă regiunea va fi capabilă să profite pe deplin de oportunitățile care i-au fost oferite. De la războiul Rusiei împotriva Ucrainei până la alegerile regionale (și globale) cheie, multe vor depinde de capacitatea regiunii de a se adapta la mai multe tendințe semnificative care îi vor modela peisajul socio-economic, arată o analiză a publicației Emerging Europe.

Politică

Potrivit analizei Emerging Europe, direcția de deplasare în Ucraina se îndreaptă, fără îndoială, în favoarea Rusiei. Incapabilă să facă o descoperire decisivă cu mult anunțata contraofensivă din vara și toamna anului 2023, Ucraina a trebuit în ultimele luni să ducă două războaie: împotriva atacurilor rusești reînnoite și sporadice acasă și împotriva sprijinului tot mai slab din partea unor aliați internaționali cheie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Există semne că războiul se îndreaptă spre un impas, ceea ce comportă pericolul ca Kievul să fie presat să negocieze un acord de pace putred. Eșecul nu este al Ucrainei – încă de la începutul războiului, aceasta a primit suficiente arme și muniții doar pentru a se apăra (și, uneori, evenimentul respectiv a fost deficitar) și niciodată suficient pentru a trece la ofensiva totală.

Sosirea bombei americane de mic diametru cu lansare de la sol (GLSDB) la începutul anului 2024 ar trebui să completeze arsenalul de rachete cu rază mai lungă de acțiune al Ucrainei, în timp ce aceasta va primi, în sfârșit, avioane F-16 la un moment dat în 2024. Cu toate acestea, acestea singure s-ar putea să nu fie suficiente pentru a schimba decisiv cursul războiului în favoarea Ucrainei. Aceasta va avea nevoie de mai mult sprijin. Este timpul ca aliații Kievului – în special SUA și UE – să decidă odată pentru totdeauna dacă doresc cu adevărat o victorie ucraineană.

Noul prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk, are planuri mari pentru 2024. După opt ani de guvernare a partidului Lege și Justiție (PiS), care a adus adesea Varșovia în conflict direct cu Bruxelles-ul, Tusk – un fost președinte al Consiliului European – dorește să plaseze Polonia în centrul Europei.

După ce, în ultimii ani, s-a vorbit mult, adesea în gol, despre schimbarea centrului de greutate al Europei (mai ales de când Rusia a invadat Ucraina în 2022), estul continentului are acum un lider care dorește să transforme o astfel de schimbare semnificativă într-o realitate.

Nu mai puțin de 10 țări din regiunea Europei emergente se vor îndrepta spre urne în 2024, în timp ce cei 11 membri ai UE din regiune vor vota, de asemenea, în cadrul alegerilor europarlamentare. În cazul în care rezultatul alegerilor europene (care vor avea loc în luna mai) îi va încuraja pe populiștii favorabili Rusiei din cadrul blocului, acest lucru ar putea avea un impact și mai mare asupra sprijinului acordat Ucrainei.

Partidele populiste – dacă vor fi alese în număr suficient de mare – vor încerca să plaseze extremiști în noua Comisie Europeană, ceea ce ar putea amenința consensul actual al UE. La fel de importante pentru Ucraina (și pentru întreaga regiune) vor fi alegerile prezidențiale vitale din Statele Unite, unde o victorie a lui Donald Trump va fi probabil o veste proastă pentru Europa emergentă, având în vedere promisiunile sale din campanie de a se dezangaja din Europa și din NATO.

Croația, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Macedonia de Nord și România vor vota atât în cadrul alegerilor parlamentare, cât și în cele prezidențiale; slovacii își vor alege un nou președinte; bosniacii și polonezii votează în cadrul alegerilor locale. Belarus, un regim autoritar, își va alege un nou parlament.

Securitate

O alegere de un alt fel, făcută într-o sală de comisie în spatele ușilor închise, va decide probabil numele noului secretar general al NATO la un moment dat în 2024. Actualul președinte Jens Stoltenberg va demisiona în cele din urmă de la șefia alianței în septembrie (după ce și-a văzut prelungit de două ori mandatul ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina), iar succesorul său va trebui să fie ales cu câteva luni înainte.

Printre favoriți se numără premierul Estoniei, Kaja Kallas. Se crede că NATO dorește ca următorul secretar general să provină dintr-un stat membru mai nou, din est, să fie dur cu Rusia și, de preferință, să fie femeie.

Cu toate acestea, într-un interviu acordat în noiembrie, Kallas a minimizat șansele sale, glumind că, deși următorul șef al NATO ar trebui să fie într-adevăr o femeie și să provină dintr-un stat membru din prima linie care cheltuiește cele două procente din PIB pentru apărare, NATO îi va oferi probabil postul premierului olandez Mark Rutte.

Economie și afaceri

Este probabil ca Europa emergentă să își accelereze transformarea digitală în 2023, încurajată de Actul UE privind cipurile, care a adus deja dividende pentru Polonia, care urmează să găzduiască două fabrici uriașe de semiconductori, și de noua lege privind inteligența artificială.

Această transformare include adoptarea continuă a noilor tehnologii în industriile tradiționale, creșterea comerțului electronic și extinderea sectorului IT, care a reprezentat un domeniu de creștere semnificativă pentru țări precum Estonia, Lituania, Polonia, România și – în ciuda războiului – Ucraina.

Între timp, securitatea energetică va rămâne o prioritate de top pentru țările ECE, mai ales în lumina conflictului din Ucraina și a provocărilor legate de îndeplinirea obiectivelor stabilite de Green Deal al UE. Regiunea își va accelera probabil tranziția către sursele de energie regenerabilă și va căuta să își diversifice importurile de energie pentru a reduce dependența de gazul rusesc.

De asemenea, regiunea va continua să se confrunte cu provocări demografice, inclusiv îmbătrânirea populației și emigrarea. Ca răspuns, să ne așteptăm ca mai multe țări să urmeze exemplul României și să pună în aplicare politici de atragere a migranților, să încurajeze creșterea ratei natalității sau să stimuleze cetățenii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă.

Cu ajutorul fondurilor UE – atât pentru membrii actuali, cât și pentru cei care doresc să devină membri -, țările din Europa Centrală și de Est vor cheltui masiv în 2024 pentru infrastructură, inclusiv rețele de transport și infrastructură digitală, pentru a integra mai bine regiunea și a stimula creșterea economică.