Sursa foto: Dreamstime
România a reușit să evite o aterizare dură după ce Guvernul a adoptat măsurile fiscale, iar acum este pe drumul cel bun după o perioadă turbulentă, însă economia țării va intra în anul 2026 ca un alergător care urcă un deal dificil, sperând că investițiile vor prelua conducerea, arată o analiză Erste.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conform analizei, economia României a înregistrat o creștere modestă de 0,8% în primele trei trimestre, subliniind o pierdere persistentă de dinamism, care poziționează 2025 ca un alt an în care creșterea economică va fi sub potențial.
Prognoza pentru întregul an, de 1,3%, rămâne neschimbată; chiar și în ipoteza unei creșteri zero în trimestrul IV al anului 2025, PIB-ul anual ar trebui să înregistreze o ușoară creștere, contribuind doar marginal la media anuală, arată banca.
Cu toate acestea, această reziliență aritmetică maschează o slăbiciune subiacentă a cererii interne și face ca perspectivele pentru 2026 să depindă în mare măsură de dinamica de la sfârșitul anului 2025: un trimestru al patrulea mai slab decât se aștepta ar înclina riscurile în mod decisiv către o evoluție negativă, susțin economiștii băncii.
Privind în perspectivă, se preconizează că creșterea economică va accelera până la 2,1% în 2026, impulsionată în principal de investiții, pe măsură ce România intră în ultimul an al PNRR, catalizând formarea de capital atât public, cât și privat.
Consumul ar trebui să rămână moderat pentru cea mai mare parte a anului – contribuția sa fiind în general neutră, pe măsură ce se conturează o redresare timidă în a doua jumătate a anului – în timp ce exporturile nete vor avea un impact direcțional redus, pe fondul unei cereri interne modeste.
Cu toate acestea, Erste avertizează că constrângerile structurale ale României în ceea ce privește oferta și competitivitatea persistă, iar aceste dezechilibre continuă să afecteze traiectoria pe termen mediu, în special prin canalul comercial.
După un an marcat de turbulențe electorale – inclusiv cinci campanii electorale, ascensiunea neașteptată a extremei drepte și o realegere prezidențială extrem de strânsă –, formarea unei coaliții guvernamentale pro-europene, care deține aproximativ două treimi din Parlament, a creat spațiul politic necesar pentru consolidarea fiscală mult amânată.
În contextul în care piețele și agențiile de rating își pierdeau răbdarea, iar fondurile UE erau din ce în ce mai expuse riscului, România s-a confruntat cu o alegere binară: o corecție impusă de piață sau o aterizare fiscală controlată, prima opțiune implicând costuri macroeconomice substanțial mai mari.
Pachetul fiscal adoptat de guvern la mijlocul verii a marcat o încercare decisivă de a restabili credibilitatea, readucând deficitul pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană.
Erste susține că, deși măsurile sunt în mod inerent inflaționiste și negative pentru creștere, ele au reușit să evite o aterizare dură; important este faptul că dependența de impozite indirecte mai mari atenuează efectul negativ în comparație cu o ajustare echivalentă prin impozitare directă.
Aprobarea pachetului a declanșat o creștere a datoriei suverane românești, iar o compresie suplimentară a randamentelor rămâne plauzibilă – deși depinde de o execuție fiscală consecventă. În cele din urmă, durabilitatea acestei ajustări depinde de stabilitatea politică, care este acum variabila critică care ancorează încrederea investitorilor.
Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe tot parcursul anului, gestionând o nouă creștere a inflației în a doua jumătate a anului 2025, care a rezultat în mare parte din șocuri la nivelul ofertei.
Eliminarea plafonului prețului energiei electrice în iulie și majorările indirecte ale impozitelor în august au împins inflația globală la 9,8% în octombrie, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu o scădere marginală preconizată până la sfârșitul anului, în timp ce inflația de bază – la 8,1% față de aceeași perioadă a anului trecut – s-a stabilizat în mod similar.
În acest context, Erste arată că probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii pe termen scurt este extrem de redusă. Scenariul de bază al Erste anticipează prima reducere în prima jumătate a anului 2026, probabil la reuniunea din mai, care coincide cu publicarea Raportului privind inflația, întrucât banca centrală așteaptă să evalueze efectele eliminării plafoanelor rămase pentru gazele naturale și marjele de profit pentru produsele alimentare de bază la sfârșitul lunii martie.
Se preconizează o relaxare cumulată de 125 de puncte de bază până în 2026, ceea ce va duce rata dobânzii de politică monetară la 5,25% până la sfârșitul anului, în funcție de o dezinflație decisivă, pe măsură ce perturbările din partea ofertei vor dispărea din baza statistică.
Într-adevăr, se preconizează că inflația globală și cea de bază vor scădea brusc la aproximativ 3,7% în termeni anuali până la sfârșitul anului 2026. Deși expirarea plafoanelor de preț reprezintă un risc de creștere, consolidarea fiscală în curs ar trebui să tempereze cererea agregată și să consolideze tendința dezinflaționistă, deschizând chiar și posibilitatea unei reduceri mai timpurii a ratei dobânzii, în cazul în care încrederea în revenirea inflației la ținta stabilită se va îmbunătăți suficient.
Pe scurt, Erste susține că economia României intră în 2026 ca un alergător de fond care urcă un deal dificil: încetinită de greutățile fiscale, zguduită de vânturile potrivnice din partea ofertei și încă încercând să-și recapete suflul după o perioadă de turbulențe politice.
Creșterea economică este modestă, inflația abia acum se pregătește să încetinească, iar politica fiscală strânge șireturile care au fost mult timp lăsate desfăcute.
Cu toate acestea, drumul care urmează nu este lipsit de promisiuni. Cu investițiile gata să preia conducerea și credibilitatea politicii restaurată treptat, alergătorul rămâne în cursă – aplecat în față, recâștigând ritmul și sperând că următoarea porțiune va fi mai mult în pantă decât în urcare, conchid economiștii băncii.
