Un sondaj eurobarometru realizat în Uniunea Europeană în ianuarie – februarie 2023 arată că românii sunt penultimii în Uniunea Europeană atunci când vine vorba despre reducerea propriului consum de energie, întrecuți doar de bulgari.
Totodată, în România se înregistrează cel mai mare procent de respondenți care dezaprobă ajutorul umanitar pentru ucraineni. Astfel, 25% dintre români dezaprobă furnizarea de ajutor umanitar oamenilor afectați de război, cea mai mare proporție dintre toate țările membre UE, la mare distanță de următoarele două țări (Bulgaria – 15% dezaprobare și Slovacia 11% dezaprobare). Cea mai mică rată de dezaprobare este în Olanda, Lituania și Luxemburg (1%).
Românii sunt fruntași și la rata de dezaprobare față de primirea în UE a refugiaților de război, cu 24% rată de dezaprobare, fiind întrecuți doar de cehi (26%). Urmează bulgarii și austriecii, cu rate de respingere de 19%. La polul opus sunt olandezii, danezii și finlandezii.
Și furnizarea de sprijin financiar Ucrainei e dezaprobată de un număr mare de români: 35%. Rate mai mari de respingere sunt înregistrate doar în Slovacia, Bulgaria și Cehia.
În ceea ce privește impunerea de sancțiuni UE asupra Rusiei, 67% dintre români le aprobă și 25% le dezaprobă. Țările în care rata de dezaprobare e mai mare sunt Slovenia, Ungaria, Grecia, Cipru, Slovacia și Bulgaria.
Finanțarea de către UE a cumpărării de armament pentru Ucraina este aprobată de 55% dintre români și dezaprobată de 36%. Nouă țări membre UE au rate de dezaprobare mai mari decât România.
Pe de altă parte, 62% dintre români se arată optimiști în legătură cu viitorul UE și 34% sunt pesimiști – aproape de media europeană.
Cetățenii UE consideră că creșterea prețurilor/inflația/costul vieții reprezintă una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent (32%, -2 puncte procentuale), urmată de situația internațională (28 %, procentaj stabil) și de aprovizionarea cu energie (26%, -2 puncte procentuale).
Percepția asupra situației economiei europene a rămas neschimbată din vara anului 2022, 40% considerând-o „bună” și 51% „proastă”. Percepția asupra situației economiei naționale a rămas, de asemenea, relativ stabilă din vara anului 2022, 35% considerând-o în prezent „bună” și 63% „proastă”.
În acest context, sprijinul pentru moneda euro rămâne la un nivel foarte ridicat în UE în ansamblu (71%, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată) și chiar la un nivel mai ridicat în zona euro (79%).
În plus, mai mult de jumătate dintre respondenți (54%) consideră că planul de redresare NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale. 63% consideră, de asemenea, că trebuie utilizate fonduri publice pentru a stimula investițiile sectorului privat la nivelul UE.
Sondajul a fost realizat prin interviu față în față, în perioada 12 ianuarie – 6 februarie.