Europa de Sud-Est – amenințări mai mari cu privire la siguranța energetică

Consumul de energie în statele membre UE din Europa de Sud-Est se estimează că va rămâne neschimbat până în anul 2040, cu o reducere semnificativă a carbunelui, în timp ce consumul în țările din afara UE și în Turcia va crește cu 40%, respectiv 50%, cu estimarea însă că utilizarea carbunelui va rămâne la același nivel. Ambele grupuri de țări se confruntă cu amenințări mai mari la adresa securității energetice decât restul Europei, potrivit raportului South East Europe Energy Outlook 2021/2022, elaborat de Institutul Energetic pentru Europa de Sud-Est (IENE), arată o analiză realizată de Oikonomikos Tachydromos, citată de Rador.

Studiul include date cu privire la 15 țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Kosovo*, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia, Slovenia, Turcia, precum și Israel și Ungaria, care nu au fuseseră incluse în raportul din 2017, după cum se precizează într-o notă redactată în acest sens de Ambasada Greciei la Belgrad.

Abordare regională

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

IENE a aplicat o abordare regională, deoarece Europa de Sud-Est, datorită istoriei sale, a fondului său cultural și mediului urban și industrial actual, este o singură regiune, atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere geopolitic, și are un impact puternic asupra restului Europei și Europei de Est, potrivit lui Kostis Stampolis, președinte și director executiv al IENE.

Stampolis a precizat că cei trei piloni ai politicii energetice a UE sunt competitivitatea, sustenabilitatea și securitatea aprovizionării, dar a remarcat că aceasta din urmă a fost neglijată de cei responsabili, ceea ce a făcut ca UE să devină complet dependentă de Rusia.

Importanța strategică

Din cauza poziției sale geografice, a proximității față de zonele de conflict cu risc ridicat (de ex. Siria, Irak, Ucraina), din cauza fluxului de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa de Nord și din cauza situării unora dintre țări (de exemplu Turcia, Grecia, România) în puncte vitale de intrare pentru aprovizionarea cu energie, regiunea Europei de Sud-Est se confruntă cu amenințări mai mari la adresa securității energetice decât restul Europei.

Soluțiile pe termen scurt și mediu pentru asigurarea securității energetice sunt consolidarea mecanismelor de urgență și solidaritate și menținerea unor stocuri suficiente de petrol, cărbune și gaze. Obținerea unui mix energetic echilibrat este cea mai bună opțiune pe termen lung atât la nivel național, cât și regional.

Stabilizare până în 2040

Potrivit studiului legat de perspectivele energetice ale Europei de Sud-Est 2021/2022, consumul intern brut în statele membre UE din sud-estul Europei – Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, România și Slovenia – se va stabiliza până în 2040.

Reducerea consumului de cărbune este evidentă și se îndreaptă către un nivel minim până în 2040, în timp ce ponderea produselor petroliere este în scădere. Se prevede că sursele regenerabile de energie și energia nucleară își vor crește ponderea, se arată în raport.

Aceste țări vor rămâne importatoare nete, dar dependența de import va scădea între 2020 și 2030 și apoi se va stabiliza la aproape 42%. Se preconizează că țițeiul și produsele petroliere vor acoperi majoritatea importurilor (68% în 2040).

Ponderea surselor de energie regenerabilă este de așteptat să crească cu 70% în Balcanii de Vest.

O imagine diferită

Un rezultat complet diferit este prognozat cu privire la consum în cele șase țări din Balcanii de Vest: Albania, BBE, Kosovo *, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, spune Stampolis. Este de așteptat o creștere cu  cu aproape 40% între 2015 și 2040, dar se va folosi aceeași cantitate de carbune, cu o ușoară reducere a ponderii acestuia în consumul total.

Gazul natural este un combustibil în curs de dezvoltare, cu o creștere treptată, dar continuă. Se estimează că energia regenerabilă va crește cu 70%, dar încă reprezintă doar 20% din consumul total.

Balcanii de Vest și Turcia

Balcanii de Vest vor rămâne un importator net de energie, dependența lor de importuri crescând la 42% în 2040, de la 33% în 2015. Similar țărilor UE din regiune, este de așteptat ca țițeiul și produsele petroliere să reprezinte cea mai mare parte din importurilor.

Consumul în Turcia este de așteptat să crească cu 50%

În Turcia, se estimează o creștere a consumului cu peste 50% între 2020 și 2040. Potrivit lui Stampolis, această creștere se datorează dezvoltării economice și creșterii demografice.

Rolul surselor regenerabile de energie este de așteptat să crească semnificativ, ajungând la 28% în 2040, în timp ce contribuția cărbunelui va scădea la 23% în 2040, iar contribuția gazelor naturale este de așteptat să scadă la 17%, conform previziunilor. Cu toate acestea, nu se așteaptă ca țara să-și diminueze cantitatea de cărbune pe care o va arde.