Europenii la pensie: De unde vin banii pentru vârstnicii din țările Uniunii Europene?

Plățile publice, cum ar fi pensiile de stat, reprezintă aproximativ două treimi din veniturile persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste, în Europa, arată o analiză Euronews, care nu include date pentru România.

• Europa de Vest (cum ar fi Belgia, Franța, Austria) se bazează în mare măsură pe pensiile publice ca principală sursă de venit.
• Țările nordice (cum ar fi Danemarca și Suedia, nu și Finlanda) au surse de venit mai diversificate, inclusiv sisteme puternice de pensii private.
• Europa de Est și de Sud (inclusiv Polonia, Slovacia, Grecia și Turcia) tind să aibă o pondere mai mare a veniturilor legate de muncă.
• Pensiile ocupaționale private rămân subdezvoltate în multe țări din Europa de Est și de Sud.
• Sărăcia la bătrânețe rămâne o problemă semnificativă în mai multe țări europene, iar disparitățile majore în materie de pensii continuă să existe pe întregul continent. Pe măsură ce speranța de viață crește, factorii de decizie politică se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește asigurarea unui sprijin adecvat pentru îmbătrânirea populației, menținând în același timp deficitele la niveluri sustenabile din punct de vedere economic.

Conform OCDE, în 2022, persoanele în vârstă aveau venituri disponibile medii mai mici decât populația totală în 28 de țări europene. Luxemburg a fost singura excepție dintre cele 29 de țări incluse în analiză.
Pensionarii se confruntă cu dificultăți financiare în multe țări și, ca urmare, unele persoane în vârstă de 65 de ani și peste continuă să lucreze. Dar cum anume variază sursele de venit ale persoanelor în vârstă de la o națiune la alta?

Conform datelor OCDE, două treimi (66%) din veniturile persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste din Europa provin din plăți publice, care sunt în principal pensii și beneficii de stat. Aceasta este media pe 27 de țări în 2020 sau în ultimul an disponibil.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Munca este cea mai mare sursă de venit după transferurile publice, reprezentând 21% din venitul disponibil pentru cetățenii în vârstă. Veniturile din capital, cum ar fi pensiile și economiile personale, urmează cu 7%, iar pensiile ocupaționale private cu 6%.

Ponderea plăților publice în venituri variază de la 41% în Elveția la 86% în Belgia.

De asemenea, transferurile publice reprezintă cel puțin trei sferturi din veniturile persoanelor în vârstă în Luxemburg (83%), Austria (82%), Finlanda (80%), Cehia (76%), Italia (76%), Portugalia și Grecia (ambele 75%).

În afară de Elveția, acest procent este sub 50% în Regatul Unit (42%), Țările de Jos (43%) și Danemarca (45%).

Dintre cele mai mari cinci economii ale Europei, Franța are cea mai mare pondere a transferurilor publice în veniturile persoanelor în vârstă, 78%, în timp ce Regatul Unit are cea mai mică pondere, 42%. Ponderea este de 76% în Italia, 72% în Spania și 68% în Germania.

Cu excepția Finlandei, țările nordice au ponderi mai mici ale transferurilor publice. Ponderea este de 52% în Suedia și de 58% atât în Norvegia, cât și în Islanda.

În Turcia, o țară candidată la UE, 57% din veniturile persoanelor în vârstă provin din transferuri publice.

Transferurile profesionale private există doar în 7 țări
Pensiile profesionale private (pensii, indemnizații de concediere, ajutoare de deces etc.) nu sunt frecvente în Europa.

Din 27 de țări, doar șapte le menționează ca sursă de venit pentru persoanele în vârstă. Țările de Jos au cea mai mare pondere, unde acestea reprezintă 40 % din venituri, urmate de Regatul Unit cu 33 % și Elveția cu 29 %.

Trei țări nordice includ și pensiile ocupaționale private. Acestea reprezintă 19% din venituri în Suedia, 15% în Danemarca și 14% în Norvegia.

Germania este ultima țară din acest grup, cu pensii ocupaționale private reprezentând doar 5% din venituri.

Cum variază ponderea capitalurilor?
Partea din venit care provine din capital – în principal pensii private și economii personale – variază semnificativ în Europa, de la mai puțin de 1% în Slovacia până la 23% în Danemarca. În mai multe țări, această pondere este de cel puțin 10%. Acestea includ Turcia și Elveția (ambele 16%), Franța (15%), Suedia (12%), Regatul Unit (11%) și Finlanda, Norvegia și Islanda (fiecare cu 10%).

Ponderea capitalului în veniturile persoanelor în vârstă este mai mică de 5% în mai multe țări.

Munca rămâne o sursă esențială de venit pentru persoanele în vârstă
Ponderea muncii în venitul persoanelor în vârstă este semnificativă în multe țări europene, depășind o treime în mai multe. Aceasta variază de la 7% în Franța la 40% în Letonia.

Munca reprezintă peste 32% din veniturile persoanelor în vârstă din Slovacia (36%), Lituania (35%), Estonia și Polonia (ambele 34%) și Islanda (32%).

Munca reprezintă încă cel puțin o cincime din veniturile persoanelor în vârstă în mai multe țări, inclusiv Turcia (27%), Ungaria (26%), Slovenia (23%), Irlanda și Cehia (22% fiecare), Grecia, Portugalia (21% fiecare) și Spania (20%).

Persoanele în vârstă din Franța, Luxemburg, Finlanda și Belgia sunt printre cele mai puțin dependente de muncă, veniturile din muncă reprezentând mai puțin de 11% din venitul lor total.