Sursa foto: Pixabay
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au înregistrat, în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023, o scădere de 0,9% în Uniunea Europeană (UE) şi în zona euro, în cazul României fiind înregistrat un declin mai modest, minus 0,3%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Conform acestor date, Slovacia (minus 14,3%), Polonia (minus 3%) şi Austria (minus 2,2%) au fost ţările unde preţurile producţiei industriale au înregistrat cele mai importante scăderi de la o lună la alta. Eurostat precizează că evoluţia preţurilor producţiei industriale în UE a fost influenţată în special de o scădere de 2,5% a preţurilor la energie.
În ritm anual, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 8,6% în zona euro şi un declin de 8,4% în Uniunea Europeană. Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut în majoritatea statelor membre, inclusiv în România unde preţurile producţiei industriale au scăzut cu 8% în ritm anual. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Irlanda (minus 21,5%), Bulgaria (minus 17,8%) şi Letonia (minus 12,3%). Şi în acest caz, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în primul rând de preţurile la energie, care au înregistrat un declin de 20,1% în ritm anual.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat luni publicităţii propriile sale estimări care arată că, în România, preţurile producţiei industriale (piaţă internă şi piaţă externă) s-au diminuat cu 0,1% de la lună la lună (ianuarie 2024 vs decembrie 2023) şi au scăzut cu 6% în comparaţie cu aceeaşi lună din anul anterior.
Pe marile grupe industriale, în prima lună a acestui an faţă de ianuarie 2023, în industria bunurilor de capital din România s-au înregistrat preţuri mai mari cu 6,48%, în industria bunurilor de uz curent, o creştere de 4,43%, iar în industria bunurilor de folosinţă îndelungată, o majorare de 1,36%.
La polul opus s-au aflat industria bunurilor intermediare, cu un minus de 5,95%, industria bunurilor de capital (-6,3%) şi industria energetică (-15,85%).