Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au înregistrat, în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023, o scădere de 0,9% în Uniunea Europeană (UE) şi în zona euro, în cazul României fiind înregistrat un declin mai modest, minus 0,3%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Conform acestor date, Slovacia (minus 14,3%), Polonia (minus 3%) şi Austria (minus 2,2%) au fost ţările unde preţurile producţiei industriale au înregistrat cele mai importante scăderi de la o lună la alta. Eurostat precizează că evoluţia preţurilor producţiei industriale în UE a fost influenţată în special de o scădere de 2,5% a preţurilor la energie.
În ritm anual, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 8,6% în zona euro şi un declin de 8,4% în Uniunea Europeană. Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut în majoritatea statelor membre, inclusiv în România unde preţurile producţiei industriale au scăzut cu 8% în ritm anual. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Irlanda (minus 21,5%), Bulgaria (minus 17,8%) şi Letonia (minus 12,3%). Şi în acest caz, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în primul rând de preţurile la energie, care au înregistrat un declin de 20,1% în ritm anual.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat luni publicităţii propriile sale estimări care arată că, în România, preţurile producţiei industriale (piaţă internă şi piaţă externă) s-au diminuat cu 0,1% de la lună la lună (ianuarie 2024 vs decembrie 2023) şi au scăzut cu 6% în comparaţie cu aceeaşi lună din anul anterior.
Pe marile grupe industriale, în prima lună a acestui an faţă de ianuarie 2023, în industria bunurilor de capital din România s-au înregistrat preţuri mai mari cu 6,48%, în industria bunurilor de uz curent, o creştere de 4,43%, iar în industria bunurilor de folosinţă îndelungată, o majorare de 1,36%.
La polul opus s-au aflat industria bunurilor intermediare, cu un minus de 5,95%, industria bunurilor de capital (-6,3%) şi industria energetică (-15,85%).