EXCLUSIV Trei din cele patru vapoare care alimentează cu combustibil navele din Portul Constanța sunt deținute de companii rusești/ Una dintre ele aparține Gazprom Neft, aflat sub sancțiuni UE și SUA

Trei din cele patru vapoare care asigură alimentarea cu combustibil a navelor în Portul Constanța sunt deținute de firme rusești, conform informațiilor furnizate de conducerea portului pentru G4Media și Info Sud-Est.

Una dintre companii face parte din grupul Gazprom Neft, pus sub sancțiuni de Uniunea Europeană și Statele Unite după izbucnirea războiului în Ucraina. Occidentul a stabilit, în 15 martie, că Gazprom Neft intră sub sancțiuni economice, dar a permis în continuare importul de petrol de la gigantul rus, implicit și serviciile navelor de bunkeraj.

Luni seară, însă, liderii UE au decis un nou pachet de sancțiuni pentru Kremlin, cea mai importantă fiind embargoul progresiv privind importurile de petrol rusesc pe mare. În acest context, nu se știe cum vor fi alimentate în viitor navele care ajung în Portul Constanța.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În Portul Constanța există nouă firme care dețin licență pentru servicii de bunkeraj (furnizarea și transportul de combustibil pentru alimentarea navelor, n.red.), conform unui răspuns transmis la solicitarea Info Sud-Est de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC): CMI Oil Consult, Gazpromneft Marine Bunker Balkan, Island Petroleum, Romar Oil, OMV Petrom, Cassol Ro, Bunker Trade Logistics, Oil Terminal, Logitex Constanța.

Aceste nouă societăți prestează servicii de bunkeraj prin intermediul a patru nave care au dreptul să transporte combustibilul către vapoarele din Portul Constanța. Trei dintre cele patru nave sunt deținute de companii rusești:

• Bellona – deținută de Lukoil – Marine Bunker;
• Almathia – deținută de Petronav Shipmanagement;
• Deltaoil – deținută de Balkan Marine Bunker Assets;
• Unicom 3 – Gazpromneft Marine Bunker Balkan S.A.

În contextul semi-monopolului pe care companiile rusești îl dețin asupra navelor de bunkeraj din Portul Constanța și al noului pachet de sancțiuni anunțat de Uniunea Europeană, care include și embargo asupra importului de petrol rusesc pe mare, Portul Constanța s-ar putea confrunta cu o situație dificilă, greu de gestionat, dacă rușii și-ar întrerupe activitatea.

Practic, ar crește foarte mult timpii de așteptare pentru alimentarea cu combustibil a unei nave, ceea ce ar duce la o blocare a Portului Constanța și la întârzieri semnificative a transporturilor.

Problemele nu ar fi cauzate de lipsa combustibilului, ci de lipsa navelor de bunkeraj, specializate în transportul combustibilului.

Conform legislației în vigoare, Statul român nu ar putea interveni în momentul de față în cazul necesității deblocării situației pentru a asigura bunkerajul, dat fiind că serviciile de alimentare sunt exclusiv private:

• ”Combustibil avem, dar unde găsești nave? Firmele respective (cele 9 care au licență de alimentare cu combustibil în Portul Constanța, n.red.) fac bunkerajul prin intermediul celor patru nave, din care trei sunt rusești. Dacă navele rusești refuză să mai aprovizioneze vapoarele va fi foarte dificil. Nu s-ar debloca ușor situația, nu ai unde să găsești peste noapte sau în câteva zile nave specializate pe bunkeraj. Nici nu avem protocoale de urgență cu alte porturi. Avem combustibil, da, dar unde găsești navele de care ai nevoie? Poate la turci. Este o piață privată, Statul nu poate interveni în reglementarea acestei situații. Nici Ministerul Transporturilor, nicio instituție nu poate interveni”, au adăugat pentru G4Media și Info Sud-Est surse din Portul Constanța.

Cine deține bunkerajul în Portul Constanța

Lukoil Marine Bunker este o companie înregistrată în cartierul Basmanny, din Moscova, conform informațiilor deținute de Serviciul federal rus de Impozite, și este parte a gigantului rus Lukoil.

Balkan Marine Bunker Assets este deținută de GPN Foreign Assets Management, companie înregistrată în Sankt Petersburg, la aceeași adresă cu GPN Proiect LTD, companie care deține acțiuni și la Gazpromneft Marine Bunker Balkan, care face de asemenea bunkeraj în Portul Constanța. Ambele GPN sunt reprezentate de directorul general Vasilyevna Alla Krymova.

Gazpromneft Marine Bunker Balkan S.A. este deținută de companiile Gazpromneft Marine Bunker (99,9%) și GPN Proiect LTD (0,01%), și ele înregistrate în Sankt Petersburg.

Aleksei Aleksandrovici Medvedev este directorul general al Gazpromneft Marine Bunker, parte a consorțiului Gazprom Neft, care se află sub sancțiunile UE și ale SUA, în urma invaziei Ucrainei.

Într-un interviu din iulie 2020, acordat pentru revista rusă ”Flota Marină”, Medvedev declara că Gazpromneft Marine Bunker a fost înființată în 2007 pentru servicii de bunkeraj ale Gazprom Neft. La sfârșitul anului 2019, vânzările totale de combustibili marini de către Gazpromneft Marine Bunker au atins 3 milioane de tone, explica Medvedev.

Acesta sublinia că Gazpromneft Marine Bunker are peste 200 de clienți ”în toate porturile naționale cheie”, amintind de porturile Tallin (Estonia) și Constanța. Combustibilul pe care îl vinde compania rusă este produs la rafinăriile Gazprom Neft din Moscova și Omsk, conform declarațiilor lui Medvedev.

Peste 600 de nave alimentează anual în Portul Constanța

Într-un răspuns pentru Info Sud-Est, Biroul Vamal de Frontieră Constanța a transmis că, în ultimii 5 ani, aproape 3000 de nave au alimentat cu combustibil în Portul Constanța:

• 2018 – 665 nave;
• 2019 – 687 nave;
• 2020 – 667 nave;
• 2021 – 614 nave;
• 2022 – 155 nave (1 ianuarie – 30 aprilie).

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și Florin Goidea, șeful Portului Constanța, nu au transmis un punct de vedere până la publicarea acestui articol.

Context:

De la începutul invaziei Rusiei, în 24 februarie, și de la blocada nordului Mării Negre instituită de Kremlin, Portul Constanța a devenit un hub important pentru exporturile de cereale ucrainene și un punct strategic în Marea Neagră.

“Portul Constanța a devenit cel mai important port la Marea Neagră!”, transmitea la mijlocul lunii aprilie Sorin Grindeanu, ministrul român al Transporturilor.

Guvernul României a alocat, în aceeași perioadă, 200 de milioane de lei pentru operaţionalizarea infrastructurii de transport feroviar din Portul Constanţa, pentru a putea crește în scurt timp capacitatea de operare din port, ținând cont că în lunile iulie-august, Portul se va confrunta cu o perioadă critică, fiind așteptate noile recolte de cereale ale fermierilor români.

Doar în primele trei luni ale anului, traficul de mărfuri din Portul Constanța a crescut cu 11%.

sursa foto: Info Sud-Est/ Imago Studio