Expert Forum, despre programul național de investiții Anghel Saligny: pentru 1.000 de proiecte nu s-a făcut niciun decont / Între firmele care au primit cei mai mulți bani din contracte de la primării și consilii județene sunt mulți câștigători cu profil politic sau care au figurat în investigații penale

Raportul Expert Forum detaliază investigarea progresului înregistrat de proiectele cuprinse în programul Anghel Saligny, include datele puse la dispoziție de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și situația proiectelor până la data de 31.03.2025.

Bugetul programului

-Valoarea totală a proiectelor aprobate pe programul pentru infrastructură a crescut de la 52,2 miliarde de lei la 53. Celor 38 miliarde lei din precedentul nostru raport, se adaugă alte aproximativ 6.4 miliarde lei, însumând 44.4 miliarde lei – suma totală contractată.

-MDLPA a aprobat proiecte pentru rețele de gaze în valoare de 12,9 miliarde de lei pentru 811 proiecte, din care s-au contractat 5,5 miliarde de lei și s-au decontat 1,3 miliarde.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

-Bugetul inițial al programului a inclus 25 de miliarde de lei, din care 20 alocate pentru primul trimestru. Pentru 2025 bugetul ministerului pentru PNI Anghel Saligny a fost de 10 miliarde de lei. Cu toate acestea, guvernul a alocat în 2024 încă 7,6 miliarde de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, în special spre sfârșitul anului.

Expert Forum observă astfel continuarea unei practici criticată în trecut de EFOR și de Curtea de Conturi, legată de finanțarea activității programului prin fonduri de urgență. Alocarea acestora ridică și mai multe semne de întrebare având în vedere că s-a făcut într-un context electoral.

Date generale – programul infrastructură

-Numărul total de proiecte aprobate a crescut cu 67, ajungând la un total de 4.945. Dintre acestea, au fost semnate contracte de finanțare pentru 3.959 (față de 3.477 în ultimul nostru raport).

-Numărul total de beneficiari cu proiecte aprobate este de 3.152. Dintre aceștia, 2.839 au semnat cel puțin un contract de finanțare.

Date generale – gaze naturale

-Fondurile au fost alocate pentru 41 de județe, fără București. Din valoarea totală, cel mai mult s-a alocat către Suceava (1,2 miliarde) și Vrancea – 616 milioane de lei.

-Beneficiarii din Covasna au decontat cel mai mult – 73%, iar cei din Caraș Severin, Ialomița și Bistrița Năsăud nu au decontat niciun leu.

-585 din 812 proiecte nu au înregistrat niciun fel de decont. Doar 10 proiecte au fost finalizate 100%, iar 4 peste 90%.

-Deși Expert Forum nu cunoaște conținutul tehnic al proiectelor, o analiză empirică a costurilor pe metru (suma contractată/lungime rețea) arată că există discrepanțe destul de mari între costurile unor proiecte.

Contractarea

-Există în continuare un număr de proiecte care au fost aprobate, dar pentru care nu au fost semnate contracte. Numărul de proiecte în această situație este de 986, care aparțin unui număr de 718 beneficiari unici. Raportat la numărul de proiecte rămase necontractate, cele mai multe se regăsesc în județe Harghita (64) împreună cu Covasna (49) și Mehedinți (42). În același timp, județele Iași, Teleorman și Vâlcea au doar câte 4 proiecte necontractate fiecare.

-Județele Argeș (149), Suceava (138) și Hunedoara (136) au cele mai multe proiecte contractate din totalul de 3.959, în timp ce Brașov / Galați (59), Ilfov (58) și Brăila (55) închid clasamentul.

-Dacă luăm în calcul și numărul de proiecte aprobate inițial, Iași / Vâlcea (97%) și Teleorman (96%) au cel mai mare procent de proiecte contractate din cele aprobate de MDLPA. Brașov (63%), Galați / Ilfov (61%) sunt codașe.

-Județele Suceava (104), Dolj (98) și Iași (97) au cei mai mulți beneficiari cu toate proiectele contractate. Giurgiu (28) și Covasna / Harghita (27) se află în partea opusă a clasamentulu

Deconturi

-Suma totală pe care MDLPA a decontat-o a ajuns la 17.4 miliarde lei comparativ cu 6.9 miliarde lei în precedentul raport EFOR.

-S-au efectuat deconturi (parțiale sau totale) pentru 2.950 de proiecte (1.969 în precedentul raport).

-Din cele 3.959 proiecte contractate, pentru 1.009 nu a fost efectuat niciun decont. Nu avem informații privind motivele pentru care nicio decontare nu a fost efectuată.

-Exprt Forum nu deține statistici exacte legate de stadiul fizic al implementării proiectelor, dar a speculat bazându-se pe datele referitoare la suma decontată din cea contractată. Un indicator ar fi câmpul stadiu obiectiv, fiind bazat pe declarația beneficiarilor, completându-se la cererile de decontare. Astfel, 355 proiecte sunt la un stadiu de 100% (creștere cu 242), 1.394 au decontat între 50% și 99% (creștere cu 872), iar 1.201 au decontat sub 49% (scădere cu 131).

În concluzie, Expert Forum susține că există un progres general, dar în continuare un procent semnificativ de proiecte nu au decontat nici măcar jumătate din suma contractată, iar pentru un număr mare de proiecte nu s-a făcut niciun decont: 1009 proiecte, în valoare de 11 miliarde de lei.

Dintre acestea, 18 proiecte au bugete aprobate de peste 50 de milioane de lei:

La nivel județean pentru proiectele contractate

-Județele cu cele mai multe proiecte cu stadiul de decontare zero sunt Hunedoara (53), Mureș (40) și Olt (39). Cele mai puține astfel de proiecte se regăsesc în Iași / Suceava (14) și Galați (5).

-Vasluiul cu 27, împreună cu județele Buzău și Argeș (21 fiecare) au cele mai multe proiecte finalizate. La finalul listei găsim județele Tulcea / Arad (3) și Brașov (2).

-Valoarea totală a deconturilor este cea mai ridicată în Iași (787 milioane lei), Argeș (741), și Teleorman (713). Cel mai puțin au decontat județele Ilfov (153 milioane lei), Covasna (152) și Brașov (121)

Deconturile pe tip UAT beneficiar

-Din cele 39,6 miliarde lei aprobate pentru comune, acestea au contractat 33 miliarde și au decontat 14 miliarde. Proporțional, au decontat 41% din valoarea contractată.

-Consiliile județene au aprobate proiecte în valoare de 5,5 miliarde lei, au contractat 4,7 miliarde (0,4 miliarde în plus) și au decontat 1,5 miliarde (1 miliard în plus). Deconturile reprezintă 27% din suma aprobată și 32% din suma contractată – creșteri de 18, respectiv 20 puncte procentuale raportat la ultima analiză EFOR.

-Pentru municipii s-au aprobat 2,9 miliarde, acestea contractând 2,3 miliarde (creștere de 0,3 miliarde) și decontând 1,2 miliarde (creștere de 0.9 miliarde). Altfel spus, au decontat 52% (16% la ultima analiză) din cât au contractat și 41% (11% în precedentul raport) din valoarea proiectelor aprobate.

-Orașele au decontat 1,2 miliarde lei, reprezentând 37% din valoarea proiectelor contractate (3,2 miliarde) și 30% din valoarea proiectelor aprobate (3.9 miliarde). Precedentele procente erau de 16%, respectiv 10%.

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Ca remarcă generală, București ar trebui să beneficieze foarte limitat de aceste fonduri, care sunt destinate comunităților care au nevoie de resurse pentru dezvoltarea, nu municipiilor mari, care dispun de resurse mult mai multe.

Aprobarea unui proiect mamut – pentru consolidarea plafonului din Piața Unirii – este o excepție de la scopul programului și considerăm că se îndepărtează de la principiile declarate ale acestui program, spun reprezentanții Expert Forum.

La nivelul municipiului Bucueești au fost aprobate 30 de proiecte, în valoare de 928 de milioane de lei, din care au fost contractate 838 milioane de lei. Sectoarele 1 și 5 au câte un proiect fiecare, Sectorul 4 are 2 (incluzând Plafonul Unirii), Sectorul 3 are 7, Sectorul 2 are 9, iar Sectorul 6 are cele mai multe (10).

Dintre acestea, doar 10 (33%) au fost contractate, mult sub media națională la nivel județean. Sectorul 4 este singurul care are toate proiectele contractate. Sectoarele 1, 2 și 5 nu au, în schimb, niciun proiect contractat.

Deconturile efectuate pentru proiecte la nivelul Municipiului București însumează aproximativ 66 milioane lei, adică 8% din suma contractată. Acești bani au mers către doar 4 proiecte, dintre care 2 sunt finalizate (Sectoarele 3 și 6).

Achiziții

Din totalul de 4.945 proiecte, 2.976 au proiectant desemnat (60%), iar 2.641 au executant (53%).

Între firmele care au primit cei mai mulți bani din contracte de la primării și consilii județene se mențin mai mulți câștigători cu profil politic sau care au figurat în investigații penale, au concluzionat reprezentanții Expert Forum.

Deși nu există interdicții legale, cu excepția celor legate de conflicte de interese, pentru acest tip de societăți de a participa la procedurile de achiziție, apropierea de mediul politic prin acționari, asociați, fondatori, familie, grupuri de interese etc poate fi unul dintre motivele pentru care câștigă multe contracte decât ar fi făcut-o în mod normal. Cel mai probabil, problema politizării nu este specifică numai acestor fonduri, întrucât multe dintre aceste societăți prestează servicii sau execută lucrări și în cadrul altor programe cu finanțare națională sau europeană.

Fonduri pe partide

Având în vedere faptul că în iunie 2024 am avut alegeri, iar primarii și-au preluat mandatele după 27 septembrie, Expert Forum susține că este dificil să estimeze cum arată schimbările de la nivelul UAT-urilor în materie de contracte semnate sau de achiziții.

Cu toate acestea, dacă ținem cont de rezultatele alegerilor din 2024, la primăriile și consiliile județene deținute de PSD se regăsesc proiecte însumând 54% din valoarea totală, PNL 37%, și UDMR 6%.

54% din suma totală decontată a mers către primăriile deținute în prezent de PSD (46% în precedentul raport), 37% către PNL (45%) și 5% către UDMR, indicând un ritm de creștere mai avansat pentru beneficiarii PSD. Trebuie să ținem cont totuși și de faptul că o parte din primarii liberali au migrat, fapt care explică o parte din această schimbare.

Primăriile deținute în prezent de PSD au decontat toți banii pentru 209 proiecte, cele PNL 116 iar UDMR 17.

În general, există o diversitate de UAT-uri cu care lucrează firmele care au executat lucrări. În relativ puține cazuri o societate are mai mult de 4-5 contracte cu o singură entitate, astfel de exemple fiind Cornell’s Floor, Construcții Erbașu sau Prof Con Invest.

În ceea ce privește componenta politică, majoritatea firmelor au contracte cu UAT-uri care sunt conduse atât de PSD, cât și de PNL. Cu toate acestea, Expert Forum a identificat și firme care au încheiat contracte exclusiv cu un singur partid.

De exemplu, CONDOR PADURARU a încheiat contracte de 40 de milioane de lei cu 4 administrații PSD. ING SERVICE are contracte încheiate cu 10 localități guvernate de UDMR. Prenis are contracte de peste 90 de milioane de lei cu administrații liberale. Uni Tip Global a încheiat contracte de 57 de milioane de lei cu 3 administrații liberale. Cassas SRL a încheiat 8 contracte în valoare de 75 de milioane de lei cu 8 UAT-uri conduse de PSD.