Dincolo de criza prin care trece industria mare din România, datorată cu precădere „exploziei” prețurilor la energie, și despre care Economedia.ro deja a relatat, ABIEC (Asociația Marilor Consumatori din Energie) arată și că există oportunități pentru România. Oportunități imediate chiar. Astfel, pe termen foarte scurt, industrii întregi ar putea să se relocheze aici din Ucraina și Rusia, din pricina războiului care se duce între cele două țări și a sancțiunilor impuse rușilor. Apoi, fertilitatea solului și proxima intrare în Sistemul Național a gazelor din Marea Neagră ar putea face din țara noastră o destinație predilectă pentru industria chimică, a fertilizatorilor, care este una de importanță sistemică, nu numai pentru țara noastră, ci pentru toată Europa.
„România este foarte bine poziționată atât pe axa logistică est-vest cât și pe cea nord-sud, ceea ce poate facilita activitățile de comerț exterior folosind accesul la Marea Neagră și coridoarele de transport europene. România are potențialul de a reloca producția industrială care se mută din Rusia și (temporar) din Ucraina. Calitatea ridicată a solurilor agricole și diversitatea faunei din România beneficiază de producția de îngrășăminte și fertilizatoare a industriei chimice. Explorările din Marea Neagră vor genera suficiente resurse de gaze pentru a acoperi consumul intern al României pe mai mulți ani”, punctează ABIEC.
Solicitarea membrilor ABIEC către autorități sunt de a începe imediat măsuri de salvare a industriei, atât cât mai este ea. Iar soluții și bani ar exista. „Compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 și 2023, pe baza consumului actual sau cel anterior (dinaintea crizei energetice). Ajutoare pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială și pentru investiții în eficiența energetică – planificate sau efectuate (pentru a reduce gradul excesiv de îndatorare acumulat făcând investiții in condiții economice foarte dificile). Compensarea costurilor de conservare si redeschidere a unor linii de producție închise din cauza costurilor excesive ale energiei. Definirea unor scheme de suport complementare specifice, adresate marilor consumatori industriali, pentru a stimula investițiile noi în producție, prin alocarea unor bugete dedicate din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea Fondurilor Europene neutilizate în anii precedenți, bugetul de stat)”, a relevat studiul.
Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galați, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România. Aceste companii au un consum de energie de peste 10% din totalul produs în țara noastră.