Sursa foto: Pixabay
Situația marii industrii din România continuă să se deterioreze și în 2023, pe fondul menținerii unui preț foarte ridicat al energiei, atât electricitate cât și gaze. Nicicând nu sunt mai mulți factori de risc pentru activitatea, în general, a industriei mari, se arată într-un studiu de impact comandat de ABIEC, Asociația Marilor Consumatori de Energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galati, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România. Aceste companii au un consum de energie de peste 10% din totalul produs în țara noastră.
„Situația financiară a companiilor din ABIEC a început să se deterioreze în 2022, în contextul în care prețul energiei a continuat să crească în timp ce cotațiile bursiere ale produselor lor a scăzut. Perspectivele sunt îngrijorătoare: cotațiile bursiere nu dau semne de revenire, in timp ce prețul energiei rămâne ridicat”, precizează ABIEC.
Datele companiilor arată că prețul energiei a crescut de 5 ori față de nivelul pre-pandemic; prețul mărfurilor a crescut doar de 1-2 ori. Creșterea masivă a prețului energiei nu a putut fi reflectată în prețul produsului finit, multe dintre produsele acestor industrii fiind tranzacționate pe burse de mărfuri unde prețul este determinat de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Din toate țările europene, industria românească ar primi printre cele mai mici compensații financiare de la stat, în ceea ce privește prețul energiei. Astfel, fabricile românești plătesc în medie 192 de euro/MWh, preț de plafon, în timp ce fabricile din Grecia plătesc 65 de euro. Spania plătește 95 de euro iar vecinii bulgari, 102 euro.
Datorită situației precare din marea industrie, deficitul comercial al României crește an de an, în așa fel încât România trimite masiv bani afară, pentru alte industrii. „Deficitul pe comerțul cu produsele minerale, materialele de construcții, produsele chimice și metalurgice a crescut rapid în ultimii ani și depășește deja 9,4 miliarde euro”, se mai arată în studiul ABIEC.
Dincolo de deficitul commercial, reducerea activității în marea industrie, care poate merge până la sistarea acitivității, prezintă riscuri de siguranță națională. Vorbim aici că produsele acestor sectoare pot susține industria apărării din Romania. Securitatea alimentară poate fi periclitată prin creșterea prețurilor alimentelor. Mai mult, o agricultură intensive se poate face doar cu îngrășăminte, care acum aproape că nu se mai produc deloc în România(cu excepția notabilă a Azomureș).
Alte riscuri apar prin limitarea absorbției fondurilor europene prin diminuarea proiectelor de infrastructură și diminuarea bugetului național prin scăderea comerțului și a producției.