kremlin.ru
Foștii premieri François Fillon (Franța) și Gerhard Schroeder (Germania) nu au intenția să renunțe la posturile de conducere pe care le dețin în companii rusești nici măcar după ce Rusia a invadat Ucraina.
François Fillon, prim ministru al Franței în perioada 2007 – 2012 și candidat la prezidențiale în 2017, a fost numit în decembrie anul trecut în consiliul de administrație al gigantului rus al petrochimiei Sibur, controlat de Leonid Mikhelson, unul dintre cei mai bogați oligarhi din Rusia, și de Ghenadi Timcenko, un apropiat al președintelui Putin și recent sancționat de Marea Britanie, potrivit BFM TV.
Deși a condamnat folosirea forței în Ucraina, François Fillon și-a atras numeroase critici după ce a acuzat “refuzul occidentalilor” de a asculta revendicările Rusiei în privința NATO.
“În 2014, am regretat condițiile anexării Crimeii și astăzi condamn folosirea forței în Ucraina”, a scris pe Twitter fostul premier al lui Nicolas Sarkozy. „Dar, de doi ani, avertizez împotriva refuzului occidentalilor de a ține cont de revendicările rusești în privința expansiunii NATO. Această atitudine conduce astăzi la o confruntare periculoasă care ar fi putut fi evitată.”
Secretarul de stat pentru afaceri europene Clément Beaune l-a acuzat pe Fillon că a devenit “complicele” lui Vladimir Putin prin alăturarea la grupul Sibur.
În Germania, o serie de voci s-au ridicat pentru a condamna numirea fostului cancelar Gerhard Schroeder (1998-2005) în funcția de președinte al consiliului de administrație al Rosneft, principalul grup petrolier din Rusia, și al comitetului de acționari al Nord Stream 2, controversatul gazoduct ruso-german suspendat luni de Berlin.
Fostul lider al partidului social democrat german, care a inaugurat în 2011 primul tronson al gazoductului Nord Stream în prezența lui Angela Merkel, a fostului președinte rus Dmitri Medvedev și a lui François Fillon, a condamnat intervenția Rusiei în Ucraina, într-un mesaj postat pe LinkedIn.
“Războiul și suferințele pe care le antrenează pentru locuitorii din Ucraina trebuie să ia sfârșit cât mai curând posibil. Este responsabilitatea guvernului rus. Am discutat mult în acești ultimi ani despre erorile și lipsa relațiilor dintre Occident și Rusia. Și au existat numeroase erori – de ambele părți”, a scris Gerhard Schroeder, care are relații strânse cu Vladimir Putin.
Iar fostul cancelar cere acum Occidentului să nu rupă legăturile cu Rusia.
“În ceea ce privește viitorul, trebuie vegheat ca sancțiunile necesare să nu taie complet legăturile politice, economice și civile care există încă între Europa și Rusia”, crede fostul cancelar, 77 de ani, care va prelua în iunie un post în consiliul de supraveghere al Gazprom.
Spre deosebire de cei doi, alți foști lideri politici europeni au ales să rupă relații cu firmele rusești, după invadarea Ucrainei.
Este cazul foștilor premierul italian și finlandez dar și un ex-cancelar austriac, care au anunțat în urmă cu o zi că demisionează din consiliile de administrație ale companiilor rusești în care fuseseră numiți.
Matteo Renzi a declarat pentru Financial Times că demisionează de la Delimobile, cel mai mare serviciu de car-sharing din Rusia, fondat de omul de afaceri Vincenzo Trani, ca răspuns la acțiunea militară a Rusiei.
La fel a procedat și Esko Aho, fost premier finlandez care a demisionat joi de la Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, pentru care lucra de șase ani. La fel și Christian Kern, cancelar austriac în perioada 2016 – 2017, care a demisionat din consiliul de administrație a companiei rusești de căi ferate (RZD) joi dimineață, cu efect imediat.
“RZD face parte acum din logistica de război rusească. Regret profund. Gândurile mele se îndreaptă spre victimele acestei agresiuni lipsite de sens”, a declarat Chritian Kern, pentru cotidianul austriac Der Standard.