Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
În primele luni tulburi după ce România și-a răsturnat și executat dictatorul comunist în 1989, opozanții cabalei de apropiați ai partidului care preluaseră puterea cutreierau străzile Bucureștiului scandând „singura soluție este o altă revoluție”.
Erau puțini și zdrențuiți. Dorința lor nu a venit niciodată. Dar societatea care fusese îngenuncheată la sfârșitul sumbrei guvernări a lui Nicolae Ceaușescu s-a angajat curând, deși lent, în deschiderea și reformarea instituțiilor pentru a adera mai întâi la NATO și apoi la UE.
Treizeci și cinci de ani mai târziu, se desfășoară un fel de a doua revoluție, scrie Financial Times. Implicațiile sunt cele mai grave pentru România și pentru cele două partide centriste care au guvernat la rândul lor și adesea cu prea multă îngăduință, dar există consecințe îngrijorătoare și pentru UE.
Un ultranaționalist carismatic, care l-a lăudat pe rusul Vladimir Putin și se opune acordării de noi ajutoare Ucrainei, care s-a dezlănțuit împotriva NATO, a UE și a corporațiilor multinaționale, a ieșit de pe margine pentru a prelua conducerea în sondaje, înaintea turului doi de duminică pentru președinție.
Călin Georgescu, un pedolog în vârstă de 62 de ani, a folosit multe dintre trăsăturile și tacticile recentului val de populism naționalist din întreaga lume. El a postat pe TikTok imagini cvasi-mistice cu el călare pe un cal alb, cu slabe ecouri ale eroilor din faimoasele zile de glorie ale țării sale din Evul Mediu.
El își îmbracă retorica cu un limbaj mesianic, invocându-l pe Dumnezeu și, implicit, misticismul Bisericii Ortodoxe Române, care are încă o influență asupra unei părți importante a populației. „În societatea românească a existat întotdeauna un curent conservator tradițional foarte profund. Este cea mai rurală din Europa”, spune Alina Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice comparate la Universitatea LUISS Guido Carli din Roma.
„În urmă cu un deceniu, Curtea Constituțională a decis efectiv că nu există niciun motiv pentru care credința ortodoxă să fie predată ca disciplină obligatorie în școli. În următoarele două săptămâni, 98 la sută dintre școli au găsit o cale de a ocoli această decizie.”
Adversarii lui Georgescu au profitat de laudele sale din trecut pentru liderii fasciști ai României din anii 1930 și începutul anilor 1940: Corneliu Codreanu, șeful ucigașului antisemit Garda de Fier, și dictatorul militar pro-nazist Ion Antonescu. Ei sunt „eroi naționali”, a spus el odată.
Sentimentul că fantomele anilor 1930 au fost răscolite i-a indignat pe moderați, dar concentrarea lui Georgescu asupra trecutului recent este cea care a aprins acest foc de paie. Pentru majoritatea susținătorilor săi, ceea ce rezonează este mesajul său anti-sistem, împotriva deciziilor UE, a vaccinărilor – România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare Covid din UE – și a corupției elitelor.
De-a lungul celor trei decenii și jumătate, foștii comuniști care au condus inițial situația s-au transformat într-un partid social-democrat care prezidează un guvern adesea implicat în scandaluri de corupție. Din când în când, aceștia au fost eliminați la urne de un partid de centru-dreapta, care a avut, de asemenea, un palmares oarecum zbuciumat.
„Există multă nemulțumire și tensiuni acumulate în societate”, spune Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până în septembrie, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidențiale. „Cele două partide mari nu reușeau să ofere rezultate. Există o impresie de corupție, oboseală și mare eșec”.
Geoană, care a fost ministru de externe și șef al Partidului Social Democrat (PSD) în anii 2000 și 2010, l-a cunoscut pe Georgescu când pedologul, care a lucrat și la Clubul de la Roma și la PNUD, era unul dintre consilierii săi. El părea atunci pro-occidental, înainte de a aluneca spre margine și de a îmbrățișa un discurs ultranaționalist.
În calea sa se află un politician liberal novice, Elena Lasconi, care, la fel ca Georgescu, a ajuns în mod neașteptat în turul al doilea cu 19,2% din voturi, față de 22,9%. Sondajele de opinie sugerează că este în frunte, deși sunt considerate nesigure și mult depinde de cum votează susținătorii PSD. Ceea ce este clar este că el a construit o coaliție largă a celor dezamăgiți, inclusiv a multor români care lucrează în alte părți ale UE.
„Mulți români au sentimentul că sunt cetățeni de mâna a doua în străinătate, inclusiv antreprenorii și elita educată”, spune Geoană. „Ei au sentimentul că România nu este tratată cu respect. Așa apelează Georgescu cu mitologia sa naționalistă, creând o persona din manualul Putin, înotând într-un lac înghețat și călărind un cal.”
Georgescu l-a salutat pe Putin ca fiind „un om care își iubește țara”. Dacă va fi ales, el se va alătura liderilor Ungariei și Slovaciei ca sceptici cu privire la o mare parte din agenda UE, inclusiv, în cazul său, la tranziția ecologică și la sprijinul acordat de blocul comunitar Ucrainei.
Dar România a privit întotdeauna spre vest, nu spre est, și, spre deosebire de fostele republici sovietice, precum Moldova și Georgia, nu are o minoritate rusofonă și nici legături istorice cu Moscova. În timpul Războiului Rece, s-a rupt de Moscova.
„Impresia mea este că Georgescu însuși nu este pro-Rusia”, spune Cristian Pîrvulescu, profesor de științe politice. „Susținătorii săi sunt naționaliști, nu pro-ruși, dar nici pro-ucraineni”.
Un ecou mai exact al Moldovei, unde Moscova a sprijinit partide politice pro-ruse, ar putea fi finanțarea campaniei TikTok a lui Georgescu. Consiliul de Securitate al României a declarat miercuri că România a fost vizată de „atacuri rusești hibride agresive” în alegeri și a pus la îndoială sursa de finanțare a campaniei lui Georgescu, având în vedere că acesta a declarat că nu a cheltuit niciun ban
„Este începutul unui nou ciclu al istoriei”, a spus Geoană cu regret. „Nu am acordat suficientă atenție punctului de vedere al omului de rând”. Este un mesaj care a rezonat în acest an în partidele învinse din întreaga lume.
.