Firmele aveau datorii restante la bugetul de stat de peste 76 de miliarde de lei în trimestrul al doilea, arată datele unei platforme de analiză financiară

Firmele din România aveau datorii restante la bugetul de stat de peste 76 miliarde lei în trimestrul al doilea al acestui an, în condiţiile în care peste 42.000 de firme nu au reuşit să îşi îndeplinească obligaţiile financiare, arată datele unei platforme de analiză financiară, transmite Agerpres.

Conform analizei financiare realizate de RisCo.ro, în trimestrul doi al anului 2025, datoriile restante la bugetul de stat au depăşit pragul de 76 de miliarde lei. Peste 42.000 de firme din România nu au reuşit să îşi îndeplinească obligaţiile financiare.

“RisCo.ro trage un semnal de alarmă şi identifică un comportament deficitar în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor financiare faţă de bugetul de stat. Schimbările legislative, majorările cotelor de TVA şi provocările economice constante au dus la dezechilibre economice în mai multe domenii de activitate.”, arată analiza.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Conform RisCo.ro, cele mai multe datorii restante se înregistrează în Bucureşti.

“Trimestrul doi din anul 2025 a fost cunoscut de multe firme româneşti drept o perioadă plină de provocări şi dezechilibre financiare. În trimestrul doi din 2025 (T2) doar în Bucureşti numărul firmelor care au datorii restante la bugetul de stat a ajuns la 16.931. Totalul datoriilor restante pentru firmele din Bucureşti a depăşit pragul de 30 de miliarde lei. Numărul ridicat al firmelor din Capitală care au datorii restante la bugetul de stat amplifică ideea instabilităţii economice.”, susţin autorii studiului.

Astfel, obligaţiile de plată pe care o firmă le are de îndeplinit reprezintă un indicator al stabilităţii financiare.

Analiştii financiari recomandă verificarea oricărui client şi viitor colaborator. Incertitudinea economică poate produce schimbări semnificative în rândul oricărei firme. Astfel, este necesar ca în această perioadă antreprenorii se integreze în strategia de business instrumente de analiză precum rapoartele de risc firme (bonitate) şi interogările financiare. Obligaţiile de plată pe care o firmă le are de îndeplinit reprezintă un indicator al stabilităţii financiare, mai arată cercetarea.

Aceştia mai recomandă verificarea oricărui client şi viitor colaborator. “Incertitudinea economică poate produce schimbări semnificative în rândul oricărei firme. Este necesar ca în această perioadă antreprenorii se integreze în strategia de business instrumente de analiză precum rapoartele de risc firme (bonitate) şi interogările financiare.”, menţionează sursa citată.

Topul datoriilor restante la bugetul de stat continuă cu Ilfov şi Constanţa.

“Nici în Ilfov şi Constanţa situaţia nu este prea încurajatoare. În Ilfov 3775 de firme au înregistrat datorii restante la bugetul de stat. Se pare că trimestrul doi din 2025 este marcat de o perioadă economică precară şi plină de incertitudini. Datoriile restante la bugetul de stat ale firmelor din judeţul Ilfov au depăşit pragul de 6,2 miliarde lei. Neîncrederea în mediul de afaceri românesc contribuie la reducerea competitivităţii firmelor, diminuarea iniţiativei antreprenoriale şi încetinirea dezvoltării economice sustenabile. Deşi judeţul Constanţa prezintă un reper important având în vedere poziţia geografică, datoriile restante la bugetul de stat în valoare de peste 3,4 miliarde lei sugerează existenţa unor probleme economice majore în mediul de afaceri local. În ciuda potenţialului strategic al judeţului, cele 1.866 de firme confirmă nesiguranţa şi problemele economice majore.”, se mai precizează în document.

Cu cât numărul firmelor care nu reuşesc să-şi respecte angajamentele financiare este mai mare, cu atât mediul de afaceri românesc se îndepărtează de obiectivele strategice pe termen lung, susţin autorii analizei.

Conform platformei de analiză financiară RisCo.ro, din cele peste 76 de miliarde lei ce însumează totalul datoriilor restante la bugetul de stat, domeniul construcţiilor este cel mai afectat.

“Observăm că sectorul construcţiilor se află şi în topul insolvenţelor, ceea ce indică o vulnerabilitate crescută a firmelor din construcţii în faţa fluctuaţiilor economice şi a problemelor de lichiditate”, se menţionează în comunicat.

În intervalul august 2024 – iulie 2025, numărul dosarelor de insolvenţă în domeniul construcţiilor de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale a ajuns la 775, înregistrând o creştere semnificativă, de peste 70%, comparativ cu anul anterior.

După domeniul construcţiilor, cele mai mari datorii restante la bugetul de stat se înregistrează în industria chimică, energie şi comerţul cu ridicata de produse alimentare, băuturi şi tutun, precizează sursa citată.