Fostul producător de încălțăminte bucureștean Flaros, care după cea externalizat producția, trăiește din închirierea spațiilor deținute, a obținut un profit net în primul semestru al anului, în creștere ușoară față de anul trecut, cifrat la 1,048 milioane de lei, față de 1,023 milioane de lei în același interval din 2020.
Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 2,7 milioane de lei, în creștere și ea cu câteva sute de mii de lei față de cifra înregistrată în 2020.
Flaros a început ca tăbăcărie în anii 1920, dar a devenit în timp una din cele mai mari fabrici de încălțăminte și accesorii din România. În cadrul producției, Flaros avea o capacitate de peste 50.000 de unități.
Începând cu anul 2009, producția de încălțăminte a fost externalizată, astfel încât Flaros a trebuit să-și diversifice sursele de venituri, iar soluția găsită a fost închirierea de spații pentru producție și depozitare către agenți economici și persoane fizice. Amplasamentul aproape central, lângă piața Unirii, reprezintă principalul atu care a dus la atragerea de clienți dornici să închirieze spațiile deținute de companie.
Flaros mai deține, acum, 10.000 de metri pătrați disponibili spre a fi închiriați, spațiile pot fi utilizate ca spații de producție sau depozitare.
Potrivit surselor Economedia.ro, nu ar fi exclus ca în viitor platforma deținută de Flaros, deținut în proporție de 81% de SIF Oltenia, să fie vândută unuia sau mai multor dezvoltatori imobiliari, activi pe piață, mai ales că fostele fabrici continuă să fie principala sursă de terenuri pentru noile dezvoltări imobiliare din București.
În prezent, sunt în diferite etape de dezvoltare proiecte pe fostele platforme Romprim, Laromet, Marmura, Electrotehnica, Timpuri Noi, Automatica, fabrica de mobilă Pipera, Stiteh, Pumac, Semănătoarea, Ventilatorul, fabricile de pâine Băneasa și Spicul, fabrica de mezeluri Medeus sau fabrica de bere Grivița.