Foto: Pexels.com
În Uniunea Europeană, venitul pe persoană, unul dintre principalii indicatori ai nivelului de trai, este, în medie, cu o treime mai mic decât în Statele Unite, în principal din cauza unei productivități mai scăzute – după cum se subliniază în raportul privind competitivitatea elaborat de Mario Draghi la 9 septembrie pentru Comisia Europeană. Dar care este cauza problemei? Fondul Monetar Internațional (FMI) susține, într-o analiză, că problema productivității agregate a Europei poate fi pusă pe seama diferențelor de performanță la nivelul întreprinderilor.
În rândul întreprinderilor mari, de top, productivitatea și inovarea au divergențe semnificative de o parte și de alta a Atlanticului. Evaluările de piață ale întreprinderilor cotate la bursă în SUA au crescut de peste trei ori din 2005, în timp ce în Europa au crescut cu doar 60%.
Analiza FMI sugerează că divergența provine dintr-o diferență de productivitate în toate industriile și este deosebit de pronunțată în sectoarele tehnologice. Productivitatea întreprinderilor americane din sectorul tehnologic a crescut cu aproape 40% din 2005, în timp ce în cazul întreprinderilor europene nu s-a schimbat prea mult. Această diferență semnificativă este susținută de eforturile mult mai mari de inovare ale întreprinderilor din Statele Unite, unde cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din vânzări sunt mai mult decât duble față de cele din Europa.
Europa suferă, de asemenea, de o lipsă mai mare de dinamism în afaceri, dincolo de marile corporații. Există un număr mai mic de întreprinderi nou înființate, iar prea puține dintre acestea se dezvoltă rapid și devin în cele din urmă întreprinderi mari. În Statele Unite, întreprinderile tinere cu cea mai rapidă creștere angajează de șase ori mai multe persoane (ca procent din totalul locurilor de muncă) decât întreprinderile lor europene. Cu mai puține întreprinderi tinere de succes, există și mai puține întreprinderi mari și foarte productive mai târziu. Există, în schimb, o supraabundență de întreprinderi mici și cu creștere redusă.
Dinamismul mai slab al întreprinderilor din Europa se datorează parțial constrângerilor în ceea ce privește extinderea, în special în domeniul inovării. Doi factori-cheie sunt dimensiunea redusă a pieței și accesul la finanțare:
- Dimensiunea pieței: În timp ce piețele UE și SUA sunt comparabile în ceea ce privește produsul intern brut la paritatea puterii de cumpărare, cea a UE este încă foarte fragmentată. Intensitatea schimburilor comerciale dintre țările UE este mai mică de jumătate din nivelul dintre statele americane. Acest lucru înseamnă că o întreprindere europeană nu beneficiază de economiile de scară și de efectele de rețea în același mod ca o întreprindere americană – ceea ce este deosebit de dăunător în domeniul tehnologiei, unde extinderea rapidă este esențială.
- Accesul la finanțare: În ultimele două decenii, întreprinderile cotate la bursă în SUA au emis de două ori mai multe acțiuni în raport cu dimensiunea lor decât întreprinderile europene similare. Capitalurile proprii sunt esențiale pentru finanțarea investițiilor necorporale, cum ar fi brevetele sau mărcile comerciale, care nu pot fi oferite drept garanție pentru creditele bancare, și pentru protejarea acestor investiții împotriva fluctuațiilor economice pe termen scurt. Finanțarea prin îndatorare presupune, de asemenea, rate ale dobânzii mai ridicate, în special pentru întreprinderile mai tinere. Investițiile în capital de risc ar putea ajuta aceste întreprinderi, dar dimensiunea acestei piețe în UE, ca pondere în economie, este de numai aproximativ un sfert din cea din SUA.
Abordarea acestor cauze profunde care stau la baza performanței scăzute a întreprinderilor europene va necesita măsuri semnificative atât la nivelul UE, cât și la nivel național.
FMI arată că adâncirea pieței unice europene ar elimina constrângerile la creștere pentru cele mai productive întreprinderi din Europa. Eliminarea barierelor rămase în calea comerțului în cadrul UE și avansarea uniunii piețelor de capital ar stimula întreprinderile să întreprindă activități de cercetare și dezvoltare și alte investiții care se dovedesc rentabile numai în cazul unei baze mari de clienți. De exemplu, investițiile mai mari în infrastructura fizică pentru a conecta țările UE și o liberalizare mai profundă a comerțului cu servicii pot extinde accesul firmelor pe piețele din Europa. Reducerea constrângerilor care inhibă capitalul de risc ar spori disponibilitatea finanțării de capital pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile tinere. Printre măsuri se numără armonizarea reglementărilor care împiedică investițiile în fonduri de risc mai mari; Fondul European de Investiții ar trebui să joace un rol catalizator prin furnizarea unui sigiliu de calitate, inclusiv prin due diligence ca bun public.
Îmbunătățirea dinamismului întreprinderilor necesită, de asemenea, eforturi interne puternice care să corespundă ambițiilor la nivelul UE. Reducerea barierelor administrative rămase la intrarea pe piață ar ajuta mai mulți oameni să înființeze întreprinderi, în special în sectorul serviciilor. Facilitarea intrării pe piață a întreprinderilor noi și inovatoare necesită, de asemenea, reglementări ale pieței muncii care să protejeze lucrătorii, nu locurile de muncă. Aceasta înseamnă combinarea unor proceduri de concediere mai flexibile cu prestații de șomaj adecvate și politici active puternice pe piața forței de muncă care sprijină căutarea unui loc de muncă și dezvoltarea competențelor. Stimulentele fiscale și de reglementare pentru întreprinderile mici ar trebui să devină temporare pentru a stimula creșterea întreprinderilor. În cele din urmă, sprijinirea învățământului terțiar și soluționarea problemei inadecvării competențelor sunt esențiale pentru a încuraja crearea de idei prin intermediul noilor întreprinderi și adoptarea de tehnologii de către întreprinderile existente.
UE trebuie să găsească un teren comun pentru eliminarea barierelor din calea fluxurilor de bunuri, servicii, capital și forță de muncă în cadrul pieței unice. Eforturile vor trebui să cuprindă mai multe domenii, precum deschiderea sectoarelor protejate, reducerea costurilor de reglementare ale operațiunilor transfrontaliere, extinderea pieței de capital pentru întreprinderile inovatoare și investițiile în educație. Un sector de afaceri înfloritor este esențial pentru reducerea diferențelor mari de productivitate și de venit pe cap de locuitor din Europa.