Sursa foto: Wikipedia
Ruja Ignatova, cunoscută şi sub numele de „regina dispărută a criptomonedelor”, a fost adăugată pe lista Biroului Federal de Investigaţii (FBI) a celor mai căutate zece persoane. Femeia este acuzată că a condus o schemă piramidală cu criptomonede, sub numele de OneCoin, în urma căreia peroanele care au investit în criptomonedele respective au fost fraudate cu peste 4 miliarde de dolari, relatează BBC, citat de News.ro. ANAF a descoperit și în România fraude cu OneCoin.
Femeia, originară din Bulgaria, în vârstă de aproximativ 40 de ani, este dată dispărută din 2017, când oficialii americani au semnat un mandat de arestare şi a fost lansată o anchetă care o vizează.
În 2014, criptomoneda OneCoin a început să ofere cumpărătorilor comision dacă vindeau moneda mai multor oameni.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Însă agenţii FBI spun că OneCoin este lipsită de valoare şi nu a fost niciodată protejată de tehnologia de tip blockchain folosită de alte criptomonede.
Potrivit acuzaţiilor procurorilor federali, aceasta a fost în esenţă o schemă Ponzi deghizată sub forma unei criptomonede.
”Şi-a cronometrat schema perfect, valorificând speculaţiile frenetice din primele zile ale apariţiei, criptomonedei”, a spus Damian Williams, procurorul federal din Manhattan.
Biroul Federal de Investigaţii adaugă fugari pe lista sa cu cele mai căutate persoane atunci când consideră că publicul larg ar putea să ajute la depistarea lor.
FBI-ul a anunţat, joi, că oferă o recompensă de 100.000 de dolari pentru orice informaţie care conduce la arestarea fugarei, care a fost acuzată în 2019 de opt capete de acuzare, inclusiv fraudă electronică şi fraudă cu valori mobiliare.
Ea este singura femeie de pe lista celor mai căutate zece persoane întocmită de FBI.
Jamie Bartlett, al cărui podcast de investigaţie a atras atenţia la nivel mondial asupra poveştii Ignatovei şi asupra impactului financiar pe care l-a avut OneCoin asupra presupuselor sale victime, a declarat că anunţul de joi al FBI-ului a crescut şansele ca ea să fie prinsă.
”Aceasta este probabil cea mai mare evoluţie a cazului de când doctorul Ruja a dispărut în octombrie 2017”, a spus el.
Bartlett, care investighează cazul de ani de zile, a spus că unul dintre motivele pentru care a fost atât de dificil ca Ruja Ignatova să fie prinsă este acela că femeia a dispărut cu cel puţin 500 de milioane de dolari, care o ajută să se ascundă de organele de poliţie.
”De asemenea, credem că are acte de identitate false de înaltă calitate şi şi-a schimbat înfăţişarea”, a adăugat el, existând şi posibilitatea ca ea să nu mai fie în viaţă.
Ignatova a fost văzută ultima dată la bordul unui avion din Bulgaria către Grecia în 2017 şi de atunci a fost dată dispărută.
Una dintre victimele schemei piramidale, Jen McAdam, a declarat în 2019 că ea, prietenii şi familia ei au pierdut un sfert de milion de euro.
McAdam a spus că totul a pornit de la mesajul unui prieten despre o oportunitate de investiţie de neratat. Mai departe, ea s-a alăturat unei conferinţe virtuale cu tema OneCoin.
În decurs de o oră, femeia i-a ascultat cu atenţie pe oamenii care vorbeau cu entuziasm despre această nouă criptomonedă interesantă, despre felul în care ar putea ajunge să se îmbogăţească.
Toţi erau ”foarte entuziasmaţi, plini de energie, plini de pasiune”, a continuat ea.
Femeia a mărturisit că i-au trebuit luni de zile pentru a realiza că totul a fost o înşelătorie.
Prejudiciu de peste 400.000 euro cauzat prin nedeclararea veniturilor obținute din vânzarea OneCoin
La finalul lunii martie 2019 inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF, au identificat un prejudiciu de 1,94 milioane de lei, compus din impozit pe profit și din taxă pe valoare adăugată, cauzat bugetului de stat de către reprezentanții unei firme din România. Aceștia au încasat, fără a declara, 7,59 milioane de lei din vânzarea în sistem de vânzări de tip piramidal (Multi Level Marketing – MLM) a unor pachete care conțin produse „educaționale”, dispozitive de „minare” și investiții pentru o pseudo-monedă virtuală denumită OneCoin. Respectiva monedă este recunoscută exclusiv pe o platformă online cu acces restricționat, dedicată tranzacţiilor dintre membrii comunităţii OneCoin.
Pentru a păstra aparența legalității, reprezentanții firmei declarau și plăteau taxe doar la valoarea comisioanelor percepute, în timp ce sumele încasate erau virate ulterior către o firmă cu sediul în altă țară. Această firmă era utilizată doar pentru a transfera sumele de bani încasate urmare activității desfășurate pe teritoriul național, fără a avea alte relații economice cu firma românească.
Pentru asigurarea recuperării prejudiciului cauzat bugetului tde stat, inspectorii antifraudă fiscală au instituit măsuri asigurătorii asupra activelor financiare identificate și au sesizat organele de urmărire penală specializate.