FOTO Atunci, acum și pe planșe: Cum redesenează arhitecții litoralul de la Mamaia, una dintre cele mai populare destinații turistice din România, după un concurs de soluții. Imagini din perioada interbelică, din anii ’70, de acum și “din viitor”

În această toamnă, în cadrul unui concurs de soluții organizat de Ordinul Arhitecților din România, a fost desemnată echipa de arhitecți care ar urma să redeseneze o zonă-cheie a turismului românesc de la Marea Neagră: litoralul de la Mamaia. De câțiva ani, breasla arhitecților promovează acest mod de intervenție în spațiul public – prin competiție între proiecte, cu juriu, în defavoarea licitațiilor guvernate de prețul cel mai mic. În cazul concursului de la Constanța s-au înscris 19 echipe, dintre care au fost aleși câștigătorii. În acest context, vă propunem un traseu virtual pe litoral, în una dintre cele mai populare destinații de la noi – la mare, la Mamaia. Pornim de la eleganța în alb/ negru a vederilor care înfățișează stațiunea în perioada interbelică și trecem și prin aglomerația verilor din Comunism (nu prea generoase în ceea ce privește opțiunile de vacanțe). Facem un popas la imaginile mai recente, cu șezlongurile cu vedere la apă, dar și cu ierni dezolante sau concedii “vegheate” de coloșii aduși (construiți) de noul val de investitori în turism. Încheiem “plimbarea” cu ceea ce ar putea fi viitorul: arhitecții care au câștigat în această toamnă concursul de soluții pentru redesenarea litoralului de la Mamaia explică ce își propun prin noul proiect. Cum ar trebui să arate plaja de la Mamaia? “Peisajul propus evocă imaginea și farmecul plajelor naturale, văzute ca și o componentă pierdută a litoralului românesc”, sintetizează arhitecții.

Concursul: Competiție cu 19 candidați pentru regândirea noii plaje din Constanța

Ordinul Arhitecților din România (OAR), alături de Autoritatea Contractantă – Administrația Națională Apele Române, în asociere cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, au lansat în iunie Concursul Internațional de Soluții „LITORAL MAMAIA, Constanța”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Acesta a avut ca scop selectarea celei mai bune soluții în vederea amenajării complexe a plajelor din stațiunea Mamaia, județul Constanța, pentru atribuirea contractului de proiectare.

Zona propusă pentru intervenție, noua plajă rezultată în urma procesului de lărgire și înnisipare, se află în partea de nord a orașului Constanța, se învecinează la vest cu stațiunea Mamaia, la est cu Marea Neagră și la nord cu plaja Năvodari. Plaja face parte din fâșia naturală care separă lacul Siutghiol de Marea Neagră, o zonă litorală preponderent plată, cu nisip fin și un climat marin, relativ blând.

Conform organizatorilor, miza concursului a constat în selectarea celei mai bune soluții de planificare și amenajare a zonei de plajă în acord cu natura și peisajul specific litoralului Mării Negre, “o soluție capabilă să integreze elementele spațiului construit, activitățile sale specifice și dotările necesare deschise accesibilității tuturor categoriilor de utilizatori, și nu în ultimul rând, să ia în considerare principiile biodiversității și sustenabilității”.

Participanților li s-a propus “să alinieze relația turism-resursă-natură gândirii urbanistice și peisajere contemporane, demonstrând că pot readuce echilibrul în această zonă foarte mult disputată”.

Câștigătorul Concursului Internațional de Soluții LITORAL MAMAIA a fost anunțat în septembrie: proiectul câștigător pentru amenajarea plajelor din stațiunea Mamaia este cel realizat de Studio 82 SRL și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură și va beneficia de o finanțare de 7.650.780 LEI (1.545.612 EUR) fără TVA. Coautori ai proiectului sunt arh. Vlad Sebastian Rusu, arh. Octav Silviu Olănescu, arh. Andra Vlădoiu, arh. Andrada Pinte și arh. Petrică Maier-Drăgan, iar peis. Alexandru Mexi a fost colaborator peisagist.

În concurs au fost depuse 19 proiecte, dintre care șase au primit mențiuni și premii. Acestea pot fi consultate AICI

Arhitecții care au conturat proiectul câștigător, Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu, au explicat care sunt principalele propuneri și miza proiectului.

Fiindcă autorii proiectului care ar urma să schimbe felul în care arată acum zona au studiat și s-au inspirat din istoria locului, vă prezentăm câteva imagini din trecutul plajei – un set de vederi puse la dispoziție de arhitecți.

Din perioada interbelică:

Din anii ’70:

Din contemporan. Cum arată acum Mamaia?

Câteva imagini puse la dispoziție de organizatorii concursului de soluții, din diferite perioade ale anului, la Mamaia:

Peste câțiva ani însă, zona ar trebui să arate cu totul altfel, dacă proiectul declarat câștigător în cadrul concusrului OAR va fi pus în aplicare. Arhitecții de la Studio 82 SRL și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură spun că vor să repună în valoare peisajul natural, în detrimentul unor amenajări bazate pe elemente construite și “over-design”. Economedia i-a întrebat pe câștigătorii concursului care sunt principalele intervenții, care vor fi marile noutăți.

Iată propunerile din proiect:

PROIECTUL care ar urma transforme litoralul de la Mamaia 

“În contextul antropizării accelerate din ultimele decenii a fâșiei costiere românești a Mării Negre, proiectul își propune o recâștigare a legăturii cu mediul natural, profitând de învecinarea imediată a amplasamentului cu aria protejată aviafaunistică. Dat fiind amalgamul elementelor antropice prezente în stațiunea Mamaia, soluția urmărește recuperarea unei clarități și recunoașteri vizuale bazate pe peisajul natural, în detrimentul unor amenajări bazate pe elemente construite și over-design. Totodată miza soluției este de a stabili o strategie de intervenție și mentenanță pe termen scurt, mediu și lung, care să asigure sustenabilitatea amenajărilor și compatibilitatea acestora cu mediul natural înconjurător”, spun arhitecții.

În ceea ce privește direcțiile de acțiune, proiectul își propune mai multe pârghii interdependente, pornind de la sistemul ecologic general al zonei și raportându-se la mediul construit și la activitățile actuale.

În conturarea proiectului, fenomenele de eroziune și de transfer ale nisipului dinspre plaje spre stațiune sunt anticipate prin proiect prin amenajarea unei fâșii de protecție, alcătuite din dune de nisip cu înălțimi variabile între 1 și 1,5 m. Pentru dune, se propune o vegetație alcătuită din specii indigene, care să asigure consolidarea acestora în timp și să contribuie la re-naturalizarea plajei. “Peisajul propus evocă imaginea și farmecul plajelor naturale, văzute ca și o componentă pierdută a litoralului românesc. Acestea sunt sustenabile în timp, având o capacitate auto-regenerativă ridicată și necesitatea unei mentenanțe minime”, spun arhitecții.

Articularea peisajului cu limita construită. Noile parcuri ale plajei

Rusu și Olănescu subliniază că stațiunea Mamaia a cunoscut o dinamică fără precedent în ultimele trei decenii, care “a anulat definitiv coerența proiectului modernist demarat în anul 1958”. “Chiar dacă sistematizarea anilor ’50-’60 a presupus asanarea zonelor umede și transformarea radicală a peisajului natural, meritul acestuia a constat în propunerea unui ansamblu urban cu o imagine amplă, coerentă, pură și aerată și în care plaja a câștigat o fâșie de vegetație consistentă. Proiectul de față evocă această fâșie de vegetație, prin propunerea unei zone verzi de articulare a plajei cu limita poroasă a noului water-front. Această fâșie compune un peisaj dominat de specii de arbori și arbuști indigeni, care este individualizat în patru subzone cu identități diferite (determinate de fondul construit), ce răspund celor patru subzone existente ale plajei. Prin alegerea speciilor și configurarea compozițiilor vegetale, cele patru zone fac o trecere de la peisajul unui parc urban în zona de sud a plajei, spre un parc natural în zona nordică din vecinătatea ariei protejate. Fiecare nouă amenajare este particularizată atât prin configurația formală propusă cât și prin alegerea speciilor de vegetație propusă”, explică arhitecții.

De-a lungul traseului plajei, sunt remarcate și evidențiate o serie de ansambluri notabile de clădiri, provenite din diferitele perioade istorice ale stațiunii. “Peisajul răspunde prin accidente de compoziție vegetală, particularizând locuri și creând identități remarcabile. Traseul de-a lungul coastei este așadar însoțit de diferite elemente de peisaj, care își propun să constituie elemente de articulare cu fondul patrimonial construit, dar și să creeze o dinamică a itinerariului falezei. Pentru marcarea acestor locuri se propun compoziții vegetale notabile prin utilizarea unor strategii diferite de plantare a arborilor și arbuștilor, fie prin plantarea unor specii diferite de speciile dominante”, transmite Vlad Rusu.

Trasee și accesibilități. Ce vei găsi în plimbare pe faleză?

Conform proiectului, promenada falezei existente este continuată în partea de nord, de unde lipsește, cu ajutorul unui deck de lemn pietonal până la limita nordică a proiectului unde se poate realiza o eventuală articulare și continuare a acestui traseu spre plaja Năvodari.

Banda de biciclete amenajată pe faleză este și ea continuată după aceeași logică ca traseul pietonal, finisajul propus fiind de pământ stabilizat (cu diferite compoziții de sol) pentru o mai bună integrare cu cadrul natural propus, menționează autorii proiectului.

Atât pe zona amenajată cu vegetație specifică cât și pe zona de nisip a plajei sunt dispuse trasee de poteci din lemn pentru o mai bună accesibilitate pentru toate categoriile de persoane.

Ierarhizarea acceselor se face în funcție de articularea cu mediul construit existent și cu interesul generat în parcurgerea traseului falezei din punct de vedere al deplasării pietonale – astfel la fiecare minim 400 de metri parcurși (adică aproximativ 5 minute) există un acces marcat cu o structură ușoară de tip pavilion de intrare care generează interes vizual (reper) și oferă umbră în zilele călduroase de vară. Aceste pavilioane pentru accese sunt modulare, fiind bazate pe un modul folosit pentru accesele generale. Accesele mai importante – legate de anumite zone cheie ale stațiunii – de obicei dispuse la distanțe de aproximativ 800 de m (la 10 minute de mers pe jos) sunt particularizate în funcție de caracterul zonei învecinate: organizare carteziană ortogonală în zonele cu ansamblurile moderniste și organizare organică înspre zona de nord, unde și caracterul amenajării peisajere este mai natural.

Strategia și mentenanța amenajărilor

Ținând cont de suprafața proiectului și de gradul intensiv de utilizare, sustenabilitatea proiectului constă în utilizarea unor amenajări și plantări de vegetație care să presupună o uzură fizică și mentenanță în timp cât mai reduse, spun autorii proiectului. “Dată fiind particularitatea sitului, plantațiile de arbori și arbuști se propun cu specii cu amplitudine ecologică și capacitate de adaptare mari, precum și specii de arbori care pot fi plantați prin butășire directă în teren. Totodată, soluția peisajeră propune specii cu capacitate de înrădăcinare rapidă și de amplitudine, care să contribuie în timp la stabilizarea terenului și mai ales a dunelor de nisip. Acestor specii li se adăuga și alte câteva ce pot reprezenta accente în peisaj, dar care, din cauza gradului mai mare de mentenanță necesar și, totodată, capacității mai mici de adaptare, sunt mai reduse”, menționează arhitecții. Restul elementelor de amenajare și de mobilier urban urmează aceleași principii, utilizând materialități cu rezistență ridicată în timp ca metal, piatră și beton.

Cum vor arăta construcțiile (temporare) de la plajă?

Soluția propusă optează pentru asigurarea unei identități vizuale a noilor construcții temporare amplasate pe plajă. “Această identitate vizuală derivă din sistemul constructiv modular, care permite o tipologie variată de construcții, o flexibilitate în utilizare și o eficiență în transport și instalare. Se propun module cu dimensiuni de 5×5 m având structuri metalice și din lemn, bazate pe o fixare mecanică reversibilă. Aceste module se pot asambla în diverse configurații conferind necesarul de spațiu pentru diferitele facilități ce deservesc activitățile de pe plajă. Soluția oferă totodată posibilitatea de reutilizare și de reciclare în viitor a acestor module, atunci când structura inițială a construcției este înlocuită sau extinsă de la un sezon la altul”, explică Rusu și Olănescu.

Proiectul și planșele pot fi consultate AICI