În această toamnă, în cadrul unui concurs de soluții organizat de Ordinul Arhitecților din România, a fost desemnată echipa de arhitecți care ar urma să redeseneze o zonă-cheie a turismului românesc de la Marea Neagră: litoralul de la Mamaia. De câțiva ani, breasla arhitecților promovează acest mod de intervenție în spațiul public – prin competiție între proiecte, cu juriu, în defavoarea licitațiilor guvernate de prețul cel mai mic. În cazul concursului de la Constanța s-au înscris 19 echipe, dintre care au fost aleși câștigătorii. În acest context, vă propunem un traseu virtual pe litoral, în una dintre cele mai populare destinații de la noi – la mare, la Mamaia. Pornim de la eleganța în alb/ negru a vederilor care înfățișează stațiunea în perioada interbelică și trecem și prin aglomerația verilor din Comunism (nu prea generoase în ceea ce privește opțiunile de vacanțe). Facem un popas la imaginile mai recente, cu șezlongurile cu vedere la apă, dar și cu ierni dezolante sau concedii “vegheate” de coloșii aduși (construiți) de noul val de investitori în turism. Încheiem “plimbarea” cu ceea ce ar putea fi viitorul: arhitecții care au câștigat în această toamnă concursul de soluții pentru redesenarea litoralului de la Mamaia explică ce își propun prin noul proiect. Cum ar trebui să arate plaja de la Mamaia? “Peisajul propus evocă imaginea și farmecul plajelor naturale, văzute ca și o componentă pierdută a litoralului românesc”, sintetizează arhitecții.
Concursul: Competiție cu 19 candidați pentru regândirea noii plaje din Constanța
Ordinul Arhitecților din România (OAR), alături de Autoritatea Contractantă – Administrația Națională Apele Române, în asociere cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, au lansat în iunie Concursul Internațional de Soluții „LITORAL MAMAIA, Constanța”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Acesta a avut ca scop selectarea celei mai bune soluții în vederea amenajării complexe a plajelor din stațiunea Mamaia, județul Constanța, pentru atribuirea contractului de proiectare.
Zona propusă pentru intervenție, noua plajă rezultată în urma procesului de lărgire și înnisipare, se află în partea de nord a orașului Constanța, se învecinează la vest cu stațiunea Mamaia, la est cu Marea Neagră și la nord cu plaja Năvodari. Plaja face parte din fâșia naturală care separă lacul Siutghiol de Marea Neagră, o zonă litorală preponderent plată, cu nisip fin și un climat marin, relativ blând.
Conform organizatorilor, miza concursului a constat în selectarea celei mai bune soluții de planificare și amenajare a zonei de plajă în acord cu natura și peisajul specific litoralului Mării Negre, “o soluție capabilă să integreze elementele spațiului construit, activitățile sale specifice și dotările necesare deschise accesibilității tuturor categoriilor de utilizatori, și nu în ultimul rând, să ia în considerare principiile biodiversității și sustenabilității”.
Participanților li s-a propus “să alinieze relația turism-resursă-natură gândirii urbanistice și peisajere contemporane, demonstrând că pot readuce echilibrul în această zonă foarte mult disputată”.
Câștigătorul Concursului Internațional de Soluții LITORAL MAMAIA a fost anunțat în septembrie: proiectul câștigător pentru amenajarea plajelor din stațiunea Mamaia este cel realizat de Studio 82 SRL și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură și va beneficia de o finanțare de 7.650.780 LEI (1.545.612 EUR) fără TVA. Coautori ai proiectului sunt arh. Vlad Sebastian Rusu, arh. Octav Silviu Olănescu, arh. Andra Vlădoiu, arh. Andrada Pinte și arh. Petrică Maier-Drăgan, iar peis. Alexandru Mexi a fost colaborator peisagist.
În concurs au fost depuse 19 proiecte, dintre care șase au primit mențiuni și premii. Acestea pot fi consultate AICI
Arhitecții care au conturat proiectul câștigător, Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu, au explicat care sunt principalele propuneri și miza proiectului.
Fiindcă autorii proiectului care ar urma să schimbe felul în care arată acum zona au studiat și s-au inspirat din istoria locului, vă prezentăm câteva imagini din trecutul plajei – un set de vederi puse la dispoziție de arhitecți.
Din perioada interbelică:
Din anii ’70:
Din contemporan. Cum arată acum Mamaia?
Câteva imagini puse la dispoziție de organizatorii concursului de soluții, din diferite perioade ale anului, la Mamaia:
Peste câțiva ani însă, zona ar trebui să arate cu totul altfel, dacă proiectul declarat câștigător în cadrul concusrului OAR va fi pus în aplicare. Arhitecții de la Studio 82 SRL și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură spun că vor să repună în valoare peisajul natural, în detrimentul unor amenajări bazate pe elemente construite și “over-design”. Economedia i-a întrebat pe câștigătorii concursului care sunt principalele intervenții, care vor fi marile noutăți.
Iată propunerile din proiect:
PROIECTUL care ar urma transforme litoralul de la Mamaia
“În contextul antropizării accelerate din ultimele decenii a fâșiei costiere românești a Mării Negre, proiectul își propune o recâștigare a legăturii cu mediul natural, profitând de învecinarea imediată a amplasamentului cu aria protejată aviafaunistică. Dat fiind amalgamul elementelor antropice prezente în stațiunea Mamaia, soluția urmărește recuperarea unei clarități și recunoașteri vizuale bazate pe peisajul natural, în detrimentul unor amenajări bazate pe elemente construite și over-design. Totodată miza soluției este de a stabili o strategie de intervenție și mentenanță pe termen scurt, mediu și lung, care să asigure sustenabilitatea amenajărilor și compatibilitatea acestora cu mediul natural înconjurător”, spun arhitecții.
În ceea ce privește direcțiile de acțiune, proiectul își propune mai multe pârghii interdependente, pornind de la sistemul ecologic general al zonei și raportându-se la mediul construit și la activitățile actuale.
În conturarea proiectului, fenomenele de eroziune și de transfer ale nisipului dinspre plaje spre stațiune sunt anticipate prin proiect prin amenajarea unei fâșii de protecție, alcătuite din dune de nisip cu înălțimi variabile între 1 și 1,5 m. Pentru dune, se propune o vegetație alcătuită din specii indigene, care să asigure consolidarea acestora în timp și să contribuie la re-naturalizarea plajei. “Peisajul propus evocă imaginea și farmecul plajelor naturale, văzute ca și o componentă pierdută a litoralului românesc. Acestea sunt sustenabile în timp, având o capacitate auto-regenerativă ridicată și necesitatea unei mentenanțe minime”, spun arhitecții.
Articularea peisajului cu limita construită. Noile parcuri ale plajei
Rusu și Olănescu subliniază că stațiunea Mamaia a cunoscut o dinamică fără precedent în ultimele trei decenii, care “a anulat definitiv coerența proiectului modernist demarat în anul 1958”. “Chiar dacă sistematizarea anilor ’50-’60 a presupus asanarea zonelor umede și transformarea radicală a peisajului natural, meritul acestuia a constat în propunerea unui ansamblu urban cu o imagine amplă, coerentă, pură și aerată și în care plaja a câștigat o fâșie de vegetație consistentă. Proiectul de față evocă această fâșie de vegetație, prin propunerea unei zone verzi de articulare a plajei cu limita poroasă a noului water-front. Această fâșie compune un peisaj dominat de specii de arbori și arbuști indigeni, care este individualizat în patru subzone cu identități diferite (determinate de fondul construit), ce răspund celor patru subzone existente ale plajei. Prin alegerea speciilor și configurarea compozițiilor vegetale, cele patru zone fac o trecere de la peisajul unui parc urban în zona de sud a plajei, spre un parc natural în zona nordică din vecinătatea ariei protejate. Fiecare nouă amenajare este particularizată atât prin configurația formală propusă cât și prin alegerea speciilor de vegetație propusă”, explică arhitecții.
De-a lungul traseului plajei, sunt remarcate și evidențiate o serie de ansambluri notabile de clădiri, provenite din diferitele perioade istorice ale stațiunii. “Peisajul răspunde prin accidente de compoziție vegetală, particularizând locuri și creând identități remarcabile. Traseul de-a lungul coastei este așadar însoțit de diferite elemente de peisaj, care își propun să constituie elemente de articulare cu fondul patrimonial construit, dar și să creeze o dinamică a itinerariului falezei. Pentru marcarea acestor locuri se propun compoziții vegetale notabile prin utilizarea unor strategii diferite de plantare a arborilor și arbuștilor, fie prin plantarea unor specii diferite de speciile dominante”, transmite Vlad Rusu.
Trasee și accesibilități. Ce vei găsi în plimbare pe faleză?
Conform proiectului, promenada falezei existente este continuată în partea de nord, de unde lipsește, cu ajutorul unui deck de lemn pietonal până la limita nordică a proiectului unde se poate realiza o eventuală articulare și continuare a acestui traseu spre plaja Năvodari.
Banda de biciclete amenajată pe faleză este și ea continuată după aceeași logică ca traseul pietonal, finisajul propus fiind de pământ stabilizat (cu diferite compoziții de sol) pentru o mai bună integrare cu cadrul natural propus, menționează autorii proiectului.
Atât pe zona amenajată cu vegetație specifică cât și pe zona de nisip a plajei sunt dispuse trasee de poteci din lemn pentru o mai bună accesibilitate pentru toate categoriile de persoane.
Ierarhizarea acceselor se face în funcție de articularea cu mediul construit existent și cu interesul generat în parcurgerea traseului falezei din punct de vedere al deplasării pietonale – astfel la fiecare minim 400 de metri parcurși (adică aproximativ 5 minute) există un acces marcat cu o structură ușoară de tip pavilion de intrare care generează interes vizual (reper) și oferă umbră în zilele călduroase de vară. Aceste pavilioane pentru accese sunt modulare, fiind bazate pe un modul folosit pentru accesele generale. Accesele mai importante – legate de anumite zone cheie ale stațiunii – de obicei dispuse la distanțe de aproximativ 800 de m (la 10 minute de mers pe jos) sunt particularizate în funcție de caracterul zonei învecinate: organizare carteziană ortogonală în zonele cu ansamblurile moderniste și organizare organică înspre zona de nord, unde și caracterul amenajării peisajere este mai natural.
Strategia și mentenanța amenajărilor
Ținând cont de suprafața proiectului și de gradul intensiv de utilizare, sustenabilitatea proiectului constă în utilizarea unor amenajări și plantări de vegetație care să presupună o uzură fizică și mentenanță în timp cât mai reduse, spun autorii proiectului. “Dată fiind particularitatea sitului, plantațiile de arbori și arbuști se propun cu specii cu amplitudine ecologică și capacitate de adaptare mari, precum și specii de arbori care pot fi plantați prin butășire directă în teren. Totodată, soluția peisajeră propune specii cu capacitate de înrădăcinare rapidă și de amplitudine, care să contribuie în timp la stabilizarea terenului și mai ales a dunelor de nisip. Acestor specii li se adăuga și alte câteva ce pot reprezenta accente în peisaj, dar care, din cauza gradului mai mare de mentenanță necesar și, totodată, capacității mai mici de adaptare, sunt mai reduse”, menționează arhitecții. Restul elementelor de amenajare și de mobilier urban urmează aceleași principii, utilizând materialități cu rezistență ridicată în timp ca metal, piatră și beton.
Cum vor arăta construcțiile (temporare) de la plajă?
Soluția propusă optează pentru asigurarea unei identități vizuale a noilor construcții temporare amplasate pe plajă. “Această identitate vizuală derivă din sistemul constructiv modular, care permite o tipologie variată de construcții, o flexibilitate în utilizare și o eficiență în transport și instalare. Se propun module cu dimensiuni de 5×5 m având structuri metalice și din lemn, bazate pe o fixare mecanică reversibilă. Aceste module se pot asambla în diverse configurații conferind necesarul de spațiu pentru diferitele facilități ce deservesc activitățile de pe plajă. Soluția oferă totodată posibilitatea de reutilizare și de reciclare în viitor a acestor module, atunci când structura inițială a construcției este înlocuită sau extinsă de la un sezon la altul”, explică Rusu și Olănescu.
Proiectul și planșele pot fi consultate AICI