FOTO. Cum arată cele mai bune proiecte din noul val de construcții, premiate chiar de arhitecți. Câștigătorii Bienalei Naționale de Arhitectură 2021

foto BNA 1

Case impresionante, imobile de locuințe colective și clădiri de birouri decente, spații publice gândite să readea oamenilor orașul, proiecte respectuase de restaurare, centre sociale sau de sport, interioare spectaculoase, propuneri vizionare și proiecte “verzi” – vă invităm la o incursiune printre cele 15 secțiuni, cu proiectele premiate și nominalizate la Bienala Națională de Arhitectură 2021, recent anunțate. Acestea se pot vedea în perioada 18-25 noiembrie la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu.

Bienala are un concept pentru fiecare ediție, propus de conducerea Uniunii Arhitecților din România și de echipa curatorială, iar tema ediției din acest an a Bienalei Naționale de Arhitectură din România (BNA), cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților, este ACUM.

Evenimentul, organizat constant, din anul 1994, de Uniunea Arhitecților din România, a fost amânat din anul 2020, din cauza pandemieid Covid-19.

Pentru ediția din acest an, organizatorii au adăugat secțiuni noi, “pentru a cuprinde noile generații în competiția națională, studenți și absolvenți, tineri arhitecți, dar și pentru curprinde complexitatea manifestărilor și a expresiilor contemporane ale arhitecturii și pentru a explora domenii noi, necesar a fi cunoscute și popularizate, precum arhitectura sustenabilă, revitalizarea satelor, prezența naturii în oraș și grija pentru spațiul public comunitar, dar și formule de educație și formare neconvenționale, precum taberele de creație”, a explicat echipa din spatele BNA.

Fiecare secțiune este prezentată cu link activ, astfel încât să puteți găsi toate proiectele înscrise/ nominalizate și descrierile integrale ale acestora.
Vă prezentăm, în continuare, câștigătorii:

Casa Studio 1408

AUTOR(I): arh. Lucian Bugnariu, arh. Diana Bugnariu, arh. Diana Jitariu, arh. Alin Stoica
BIROUL: STUDIO 1408
Imagine: STUDIO 1408, UAR-bna.ro

Casa STUDIO 1408 “se găsește în Dumbrava Vlasiei, o dezvoltare excepțională în România, o pajiște minunată înconjurată de bătrâna pădure a Vlăsiei. Forma loturilor, poziția și orientarea acestora generează unicitate pentru fiecare unitate construită. Terenul de colț este însă unul provocător, cu retrageri de 6 metri către ambele străzi și o zonă construibilă destul de îngustă”, spune echipa de proiect.

Imobil de apartamente Brașov

AUTOR(I): Adrian Untaru, Andrei Șerbescu, Bogdan Brădățeanu, Laura Mihalache
BIROUL: ADNBA
Foto: ADNBA, UAR-bna.ro
Inserat într-o zonă rezidențială din Brașov, în cadrul unui țesut urban fragmentat, imobilul de locuințe este amplasat pe un teren cu dublă deschidere între două străzi cu caracter diferit, Olarilor și Neagoe Basarab. Soluția se înscrie în scara locului printr-o alăturare de volume a căror așezare pe sit mediază regulile vecinătăților, spun autorii.

Stadionul Național de Rugby

Autor principal: arh. Levente Kornis
Echipa de proiectare: Dico şi Ţigănaş birou de proiectare: ing. Florin Dico, arh. Șerban Țigănaș, arh. Claudia Focșa, arh. Sorin Trif, arh. Denisa Petruș, arh. Andrei Spoială, arh. Alexandru Trofin, arh. Lorant Miklos, arh. Adina Merloi, arh. Alexandru Zaharia, ing. Bogdan Dico, ing. Levente Kovacs, ing. Lucian Chiorean

Dico si Tiganas Birou de Proiectare, uar-bna.ro

 

“Pentru noi a fost o provocare complexă, a istoriei și patrimoniului, a contextului, a nevoii de spațiu public și a așteptărilor de înaltă performanță, ca în sport. Frumoasa clădire a Comitetului Olimpic Român, în care își are sediul si Federația Română de Rugby a fixat o ștachetă înaltă. Protecția monumentelor istorice a impus reguli benefice pentru scară și relații volumetrice, limitând și gabaritele construibile. Cele mai spectaculoase răspunsuri oferite de proiect sunt legate de tratamentul colțului dinspre intersecția dominată de biserică”, spun autorii.

Clădire de birouri pe strada Matei Millo

AUTOR(I): Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Horia Munteanu, Esenghiul Abdul,
Bogdan Brădățeanu, Tiberius Tudor, Adrian Bratu, Laura Oniga, Cristina Budan
BIROUL: ADNBA
FOTO: ADNBA, uar-bna.ro
Prin volumetria și limbajul său architectural, clădirea Millo Office urmărește o integrare cât mai firească în cadrul urban din imediata vecinătate a Căii Victoriei, menționează arhitecții.

Centrul Social integrat Caritas

AUTOR(I): Tóthfalusi Gábor, Péter Eszter

BIROUL: TEKTUM ARHITECTURĂ & ARTĂ

Foto: Tektum Arhitectură, uar-bna.ro
Situl este situat în proximitatea centrului orașului Târgu Mureș, între calcanele clădirilor învecinate.
Casa existentă s-a extins cu un etaj pe aliniamentul străzii și cu un corp de clădire retras rezultând două spații exterioare: o curte urbană orientată spre stradă și o grădină urbană situată în interiorul parcelei

Consolidare, restaurare și punere în valoare – biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Vârtop

AUTOR(I): Remon Proiect: arh. Constanța Carp, arh. Smaranda Baciu, arh. Magdalena Vladimirescu
BIROUL: REMON PROIECT
Foto: REMON PROIECT, uar-bna.ro
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Vârtop – Cândești Vale, județul Dâmbovița, este o biserică ortodoxă cu o vechime de peste 300 de ani și este monument istoric de interes național, spun autorii proiectului. În ceea ce privește apariția și construcția bisericii, poveștile sunt misterioase. Se pare că ea nu a fost ridicată de săteni aic,i ci adusă de undeva, amplasată în vechea vatră a satului și apoi strămutată în 1713 pe dealul Vârtop, când s-a așezat și comunitatea

Reabilitarea ansamblului Bisericii Reformate din Rugănești, comuna Șimonești 

AUTOR(I): arh. Várday Zsolt, arh. Várday Kinga
BIROUL: 4zet architects srl
Foto: Proiect 4zet architects, uar-bna.ro
Este vorba despre restaurarea unei biserici cu istorie lungă de 8 secole. Ansamblul cu primele elemente datate în secolul XII, împrejmuit printr-un zid de incintă circular oferă un spațiu exterior total, o capsulă istorică din care se percepe clădirea bisericii cu o lungă evoluție în timp, menționează responsabilii de restaurare.

POT Stories, Ilfov

AUTOR(I):
arh. Andrei Gutu, arh. Elena Viziteu (Ionescu)
Foto: uar-bna.ro
“POT propune un nou sentiment de identitate și unitate cu natura, printr-o structură axată pe materialitatea elementelor biologice, integrându-le într-un proces multisenzorial”, spun autorii

Piața Lucian Blaga și străzile învecinate

Birou: planwerk arhitectură și urbanism

Foto: proiect Planwerk, uar-bna.ro

Restrîngerea și reorganizarea carosabilului și parcărilor a permis extinderea suprafețelor pietonale (trotuare, scuaruri, traversări) și introducerea pistelor și benzilor pentru biciclete și trotinete, arată arhitecții. În mare parte inexistente în 2018, vegetația și mobilierul sunt dispuse în configurații care profită de calitățile diferitelor locuri, în încercarea de a încuraja apariția unor noi puncte de interes pe parcurs. Sînt integrate tehnologii noi. În urma intervenției, suprafața pietonală a crescut cu 22%.

Viila Cheia, Jud Cluj, Cheia

AUTOR(I): arh. Paul-Mihai Moldovan, arh. Anamaria Moldovan, arh. Adrian-Ioan Urda, arh. Victor-Ioan Ștefan, arh. Adrian Ovidiu Bucin, arh. Daniela Vieru, stud.arh. Diana Cânța, arh. Florin Vasile Lazăr, arh. Eszter Szoke
BIROUL: ateliercetrei
Foto: proiect ateliercetrei, uar-bna.ro
Priveliștea superbă asupra văii Arieșului, din punctul cel mai înalt al livezii de caiși ce găzduiește Viila Cheia, stă la baza așezării și a formei casei de oaspeți, explică autorii de proiect. “Construcția devine o barieră ce întârzie întâlnirea oaspeților cu priveliștea, dar o dată intrați în camera de zi, perspectiva forțată obținută de conformarea spațiului în plan și secțiune o dezvăluie în întregime”.
AUTOR(I): EFdeN
LOCALIZARE:
România, București
Foto: proiect Efden, uar-bna.ro

EFdeN Sustainable City a luat naștere ca urmare a dorinței de a integra cele două prototipuri de case solare EFdeN care au reprezentat România la competițiile Solar Decathlon într-un concept mai amplu, un laborator urban, explică echipa de proiect. Obiectivul este de a crea un model de bune practici în continuă dezvoltare pentru viitorul orașelor din România, dar și un catalizator al comunității.

 Secțiunea Publicații de arhitectură

Horia Creangă. O monografie

AUTOR(I): arh. Nicolae Lascu, arh. Ana Maria Zahariade , istoric de artă Anca Iliescu
arh. Florinel Radu. Editori: arh. Ştefan Ghenciulescu, arh. Diana Mihnea. Design: Radu Manelici – Faber Studio
BIROUL:
Zeppelin & SG Studio
Foto: uar-bna.ro
Este vorba despre documentare mai completă a operei lui Horia Creangă, redată culturii arhitecturale în condiţii editoriale acordate epocii actuale, spun autorii. În 2019, dată aniversară a modernismului (centenarul Bauhaus), a marcat și readucerea lui Horia Creangă în actualitate prin reluarea şi completarea catalogului critic din 1992.

LOISIRUL acuma REGĂSIT

AUTOR: Alexandru Crișan
Foto: Alexandru Crisan, uar-bna.ro
Diploma 2019 – Expoziția absolvenților universităților de arhitectură, artă și design
AUTOR(I): Attila Kim, Alexandru Szuz Pop
BIROUL:
Attila KIM Architects
Foto: uar-bna.ro
LOCALIZARE:
România, București
Evenimentul principal al Festivalului Diploma este expoziția celor mai importante lucrări de licență ale universităților de arhitectură, artă și design din toată țara. Asemănător cu Romanian Design Week, începând de la lansarea ei în 2015 de către The Institute, expoziția și-au asumat încă un rol important în viața culturală bucureșteană: cea de a dezvălui și prezenta publicului pentru prima dată clădiri nefolosite, uitate, pe prag de shimbare sau proaspăt terminate. Ediția din 2019 a venit cu o propunere curajoasă și o temă de proiectare dificilă: expoziția a fost organizată în imobilul care a găzduit restaurantul Cina, una dintre cele mai emblematice clădiri a Bucureștiului,
AUTOR: Mihai Șom
ÎNDRUMĂTORI: conf.dr.arh. Florian Stanciu
UNIVERSITATEA: Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București
Foto: uar-bna.ro
“În orice oraș pot fi găsite „locuri răsturnate”, o oglindă a lumii civilizate ce neutralizează rețeaua orașului. Un astfel de loc, pe care Michael Foucault l-ar numi heterotopie, există în sud-estul Bucureștiului, România. Numele acestuia este Văcărești. Ceea ce a început ca un amplu proiect hidrotehnic în anii ’80, s-a transformat treptat în cea mai importantă zonă naturală urbană. Pe locul a ceea ce trebuia să fie Lacul Văcărești, a luat ființă un ecosistem complet. Totuși, pentru a îi menține caracterul și a potența reziliența acestuia, este nevoie încă o dată de intervenția umană. Cuvântul „infrastructură” din titlul proiectului face referire la totalitatea intervențiilor necesare pentru căpătarea echilibrului”, se arată în descrierea proiectului.
AUTOR(I): Fundația Transilvania Trust
LOCALIZARE:
România, jud. Cluj, Bonțida
Foto: uar-bna.ro

Comentariul autorului: Restaurarea bolții tip calotă boemă în fostele grajduri ale castelului Bánffy din Bonțida este parte integrantă a proiectului de salvare, restaurare și revitalizare a acestui monument istoric, considerat la începutul secolului XX Versailles al Transilvaniei. Fostul grajd al castelului, locația proiectului, s-a construit în secolul al XVIII-lea în stil baroc ca parte a Curții de Onoare.

Secțiunea Proiecte vizionare

Proto-Bucovina

AUTOR: Andreea Felciuc
Foto: uar-bna.ro
“Liniile de asamblare au creat o lume realizată din piese, provocând imaginația pentru a gândi proto-obiectele arhtiecturale ca ansambluri de piese discrete cu funcții distincte”, spune autoarea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.