FOTO Cum arată proiectele premiate de arhitecți la Anuala București: Casă în livadă, ansamblu de locuințe cu spații publice, magazinul inspirat din Micul prinț sau Cazinoul din Constanța, renovat
O casă în livadă, un ansamblu care include spații publice și semi-publice, un magazin inspirat din Micul Prinț, renovarea Cazinoului din Constanța, reper al orașului de la malul mării, sau reamenajarea unui debarcader la Dâmbovița se numără printre proiectele premiate de curând la Anuala de Arhitectură București. Vă invităm la un tur virtual al proiectelor arhitecților premiați de arhitecți.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Anuala de Arhitectură București 2025 a fost organizată de Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, în contextul programului New European Bauhaus. Alături de premii, anunțate în iulie, au fost programate o serie de evenimente, dezbateri, workshopuri, concursuri, apeluri de idei, podcasturi și ateliere publice având tema generală Bucureștiul Estetic.
Tema face parte din programul de trei ani al Anualei, prin care analizează capitala României, Bucureștiul, prin prisma celor trei valori ale New European Bauhaus: incluziune, sustenabilitate și estetică.
“Anul 2025, Bucureștiul Estetic, vine cu o serie de întrebări privind valoarea estetică a fondului construit a capitalei României. Este Bucureștiul un oraș frumos? Ce facem ca arhitectură bucureșteană să fie mai valoroasă. Cum putem proiecta mai bine? Cum transformăm mentalitatea publicului pentru a avea o dezvoltare sustenabilă, incluzivă și estetică a Bucureștiului contemporan”, au explicat organizatorii.
Vă prezentăm proiectele declarate câștigătoare la fiecare dintre secțiuni și fragmente din descrierile autorilor.
Puteți găsi AICI toate proiectele înscrise/ nominalizate și descrierile integrale ale acestora și AICI informații despre organizare și juriu.
Secțiunea arhitectură construită / arhitectura locuinței individuale
Premiul secțiunii: Casa din livadă
Autori: arh. Mihai Nuta, arh. Ion Soreanu, arh. Alexandra Ilie
Casa se află într-o livada părăsită de mulți ani, pe o coasta a comunei Cornu de jos, “ca de altfel toate livezile din zona, invadate de varii specii de vegetație lemnoasă și în ultima vreme de urși”, descriu autorii. Casă este structurată pe demisol, parter și Mansardă. S-a dorit o amprentă cât mai mică la nivelul solului, din mai multe motive, printre care și cel al unei amprente energetice mici.
Foto: arh. Iulius Cristea/ Anuala.ro
“Motivul conceptual al proiectului a fost încercarea de a oferii o altă imagine a arhitecturii tradiționale românești într-o mică fuziune dintre modul oltenesc și arhitectură dou-gong specifică Japoniei, Chinei și Coreii. Structura de lemn a casei este realizată din profile de rășinos masiv (brad/molid) cu lungimi de maxim 8m delimitate de puterea de debitare a gaterului”, specifică autorii.
Foto: arh. Iulius Cristea/ Anuala.ro
Secțiunea arhitectură construită / arhitectura locuinței colective
Premiul secțiunii: Ansamblu Rezidential „CTF” (în Voluntari)
Autori: Cosmin Dragomir, Alina Dragomir, Irina Oncioiu, Călin Crudu, Maria Degeratu, Paula Vultureanu, Cătălina Leța
Ansamblul este compus din trei module de locuințe colective și un modul de locuințe înșiruite, replicate în mai multe instanțe și dispuse variat pe lot.
“Regimul redus de înălțime, permeabilitatea fronturilor construite, rețeaua de conexiuni pietonale către ansambluri înrudite, varietatea volumetrică, distanțele echilibrate între clădiri, și mixul tipologic bogat – definesc un cartier construit la scară umană. Acesta integrează spații publice și semi-publice – locuri de joacă, peluze comunitare, oglinzi de apă, trotuare generoase, grădini de fațadă și terase private – toate activate deja de prezența locuitorilor, încurajând coagularea firească a unor micro-comunități”, spun autorii, în descrierea proiectului.
Foto: Cosmin Dragomir/ Anuala.ro
Secțiunea arhitectură construită / arhitectură publică
Premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectură publică” și Cel mai bun client de arhitectură: Labirint – Biserică și școală
“Terenul de pe Strada Labirint (București), martor al unei istorii comunitare de peste un secol, a găzduit de-a lungul timpului biserică, școală, grădiniță, editură, tipografie și alte funcțiuni. După sistematizările din anii ’90, au rămas doar biserica și două anexe, grav afectate structural și poziționate impropriu pe parcelă. Clădirea veche, realizată în perioada interbelică, era nesigură în caz de seism și compromisă arhitectural prin intervenții neadecvate”, spun autorii.
Proiectul realizat:
Foto: Vlad Pătru, Patricia Sturzoiu/ Anuala.ro
Secțiunea arhitectură construită / arhitectură și patrimoniu
Premiul secțiunii: Consolidare, restaurare și punere în valoare – Cazinoul din Constanța
De-a lungul timpului, Cazinoul din Constanța a suferit multiple modificări, degradări și reconfigurări, iar la debutul lucrărilor clădirea se afla într-o stare profundă de degradare, spun arhitecții.
Cazinoul este un monument istoric de importanță națională (CT-II-m-A-02801), simbol al orașului, construit între 1903–11 în stil Art Nouveau, pe baza planurilor arhitectului Daniel Renard.
Realizat într-o perioadă de avânt tehnologic și cultural al țării, Cazinoul – de la amplasamentul unic, până la sistemul constructiv mixt cu zidărie, beton armat și metal – a fost conceput ca manifest de modernitate.
“Conceptul de intervenție a avut la bază concluziile alarmante ale expertizelor și viziunea de a recupera ultima configurație cunoscută – cea din perioada interbelică, marcată de personalitățile arh. D. Renard, ing. A. Saligny, ing. G. Constantinescu, arh. I. Mincu și a ing. E. Radu”, descriu autorii.
Secțiunea arhitectură construită / arhitectură și spațiul public
“În inima Bucureștiului, ascuns între birourile Timpuri Noi Square, locuințe colective, fosta fabrică Dâmbovița și stația de metrou, se află un spațiu abandonat, cu o istorie bogată, dar uitată. De când a fost construit, în anii 80, debarcaderul Timpuri Noi a fost ignorat de oraș, transformat într-un teritoriu rezidual, în care natura, oamenii și memoria locului au fost suspendate. Un spațiu care a devenit adăpost pentru oameni vulnerabili, fără adăpost, priviți din tăcere de la geamurile clădirilor de birouri”, descriu autorii.
Sursa foto: Autori/ Anuala.ro
Transformarea:
“În urma micro-intervențiilor din 2025, debarcaderul a căpătat un sens nou: a devenit un spațiu public viu, deschis, accesibil tuturor, cu o estetică aparte, contemporană. O rampă de acces pentru toate tipurile de utilizatori, o suprafață de lemn prietenoasă care invită la stat, privit, respiro, pontoane plutitoare care aduc oamenii aproape de luciul apei. Am ales să lucrăm cu materiale prietenoase, cu soluții reversibile, temporare chiar, în urma unui proces de co-creație ce a implicat designeri, makeri, operatori de sport nautic și comunitatea locală”, au transmis arhitecții.
Sursa foto: Autori/ Anuala.ro
Aceștia menționează că au făcut și o intervenție socială.
“Dar acest proiect a însemnat mai mult decât o intervenție urbană. A însemnat să privim realitatea în față: debarcaderul era casă pentru oameni fără adăpost, tineri care trăiesc din PET-uri sau vânzători ambulanți de flori care găseau aici un refugiu. Am colaborat cu Asociația Carousel pentru a le oferi sprijin concret, în paralel cu amenajarea spațiului”, spun autorii proiectului de reamenajare.
Debarcaderul Timpuri Noi este parte din viziunea mai amplă Dâmbovița Apă Dulce, dezvoltat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace. Proiectul Debarcaderul Timpuri Noi este finanțat prin Platforma de Mediu pentru București, o inițiativă a Fundației Comunitare București și ING România, prin runda susținută de Orange România.
Lucrarea este o reabilitare și o reconfigurare aproape completă a unei case existente în stil florentin-maur. “Un stil des întâlnit în Bucureștiul interbelic, la case și imobile de apartamente de o calitate ridicată a expresiei arhitecturale, dintre care cele mai frecvente elemente sunt: tencuiala de calcio vecchio stropită sau amprentată, coloanele cu fus răsucit și capitel floral, care acompaniau arcadele sau ferestrele, golurile în arc, arc frânt sau arc turtit, consolele cu contraforți și glafurile proeminente”, descriu autorii.
“Pornind de la andrelele de tricotat, elemente esențiale ale brandului AMI AMALIA, și de la valorile sale incluzând sustenabilitatea și craftul, arhitectura îmbrățișează forme fluide și feminine, materiale și texturi atent articulate, în compoziții spațiale armonioase”, se arată în descrierea proiectului.
„Ne-am dorit ca acest spațiu să fie mai mult decât un magazin. Este un loc unde clienții pot înțelege adevărata valoare a slow fashion-ului”, spune Amalia Săftoiu.
Foto: Ollie Tomlinson/ anuala.ro
Secțiunea arhitectura amenajărilor interioare / amenajări corporate și retail
Premiul secțiunii: Seen Users Flagship Store
Autori: arh. Corvin Cristian, arh. Șerban Roșca, arh. Petru Lăluț
Autorii spun că Seen Flagship Store este inspirat din povestea „Dessine-moi un mouton” din nuvela Micul Prinț, acolo unde găurile rotunde din cutie sunt niște ferestre prin care Micul Prinț vede o versiune ideală a realității.
Foto: Corvin Cristian. Sursa: anuala.ro
“Clădirea post-comunistă anostă pare un loc foarte puțin potrivit pentru un magazin de modă. Prin remodelarea fațadei într-un contrast radical față de volumul existent, această provocare a permis exprimarea tensiunilor, contrastelor și a spiritului brand-ului, adăugând totodată o prezență vizuală plăcută atât clădirii, cât și spațiului public. Minimalismul conceptului de arhitectură ajută la o utilizare redusă a resurselor, în timp ce simplitatea compoziției conferă o calitate atemporală, ferind spațiul de modificări frecvente generate de tendințele dinamice ale modei”, spun autorii.
Secțiunea arhitectura amenajărilor interioare / expoziții, standuri și scenografie
Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / expoziții, standuri și scenografie” (ex aequo): De la meșteșug la muzică
Foto: Cristian Matei, Roald Aron , Mihai Ciobanu, Cristian Matei
Premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / expoziții, standuri și scenografie” (ex aequo)
Bienala Art Encounters 2025 – Comenduirea Garnizoanei
arh. Attila Kim, arh. Adina Marin, arh. Alexandru Szuz Pop, arh. Cristina Iordache
Foto: Bogdan Ciocodeică
Secțiunea arhitectura amenajărilor interioare / design de obiect
Premiul secțiunii: Memorium
Autori: stud. arh. Oana Morcotan, arh. Alexandra Mihailciuc, conf. dr. arh. Françoise Pamfil, arh. Lucian Călugărescu, arh. Andrei Tache
Secțiunea cercetare prin arhitectură / carte de arhitectură
Premiul secțiunii: Conversii. Carte-laborator
igloo media
Secțiunea cercetare prin arhitectură / arhitectură și experiment
Premiul secțiunii: Acaret 44°N 26°E – bucătărie comunitară
arh. Maria Daria Oancea, arh. George Marinescu
Secțiunea cercetare prin arhitectură / diplome de arhitectură
Premiul secțiunii: Recuperarea patrimoniului minor bucureștean. Locuire studențească și așezăminte culturale pe Calea Griviței
Raluca Dumitrescu
Secțiunea arhitectură de portofoliu / arhitectura locuinței
Premiul secțiunii: Casă săsească, cu seră și saună
arh. Claudia Ileana Trufaș
Secțiunea arhitectură de portofoliu / arhitectură publică
Premiul secțiunii: Rulmentul Brașov
Autori: Dan Marin, Ruben Pîntea, Alexandru Ambrosă, Andreea Pribeanu, Tudor Patapievici, Iulia Panait
Secțiunea arhitectură de portofoliu / amenajări de interior
Premiul secțiunii: Atelier Amzei 13
Autor: arh. Ruben Pîntea
Premiul de onoare „Arhitect în administrație”
arh. Kövér Orsolya Mária – Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrarilor Publice și Administrației.