FOTO Magistrala de metrou M6 1 Mai – Otopeni / Asociația Pro Infrastructură: Este greu să faci 7 kilometri de linie de metrou exclusiv de la bugetul de stat. Dar am intrat în horă și va trebui să jucăm
Sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Infrastructură
Proiectul Magistralei M6 de metrou din București continuă cu dificultăți și provocări majore, atât tehnice, cât și financiare, iar lucrările avansează lent, în condițiile în care finanțarea europeană este contestată și neeligibilă pentru secțiunea nordică, consideră Asociația Pro Infrastructură (API).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Încă din 2017 am avertizat că linia M6 de metrou din București nu prezintă argumente tehnice solide ca să fie implementată înainte de M5, M4 sau M7. Fapt confirmat de Comisia Europeană care, într-o scrisoare trimisă autorităților în februarie 2018, evidenția șase “aspecte critice” în asigurarea finanțării, cum ar fi neîncrederea în studiul de trafic, absența unei analize de opțiuni veritabile, subestimarea costurilor și ignorarea extinderii Aeroportului Otopeni spre est. Ne-am luptat în instanță ca să obținem accesul la acest document și am câștigat. În noiembrie 2018 vine refuzul Comisiei Europene de a finanța secțiunea de nord a M6, de la Washington la Aeroportul Otopeni. În ciuda deciziei, Metrorex și autoritățile din Transporturi s-au încăpățânat să continue.”
Sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Infrastructură
Din această săptămână, traficul rutier va fi afectat la intersecția DN1 cu DJ100, unde se vor închide două benzi pentru şantierul stației Otopeni, generând disconfort șoferilor, mai notează API.
“Este greu să faci 7 kilometri de linie de metrou exclusiv de la bugetul de stat. Dar am intrat în horă și va trebui să jucăm fiindcă am contractat lucrările și am deranjat traficul în oraș. Apropo, la stația Otopeni (intersecția DN1 cu DJ100/Str. 23 August), de marți se vor închide două benzi pe DN1. Nervi tari, vă dorim. Deoarece secțiunea de nord nu este eligibilă să primească bani europeni, e nevoie ca guvernul să plătească de la buget și din împrumuturi externe un minim anual suficient ca antreprenorii să nu facă revendicări, așa cum am pățit pe M5 Drumul Taberei-Eroilor.”
Lucrările pe teren sunt în plină desfășurare, cu relocări numeroase de utilități care în teren depășesc estimările inițiale. Din cele șase stații ale tronsonului de nord, cele mai avansate sunt Otopeni și Ion Brătianu, unde se folosesc tehnologii noi pentru susținerea stațiilor, cu elemente prefabricate, o premieră pentru România.
Sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Infrastructură
“Joi am fost în vizită pe șantier. Asocierea Gülermak-Somet nu se plânge deocamdată de facturi neachitate. Totuși, “producția” nu este în plină forță, așa cum e pe lotul 1. Din cele 6 stații, la Aeroport Otopeni și Ion Brătianu avem mișcare mai serioasă. În rest, doar relocări de utilități care, surpriză, sunt mult mai numeroase în teren decât pe hârtie. Vin promisiuni că la Bruxelles acțiunea pornește săptămâna viitoare. Iar la final de septembrie încep pereții mulați la Otopeni și Washington. Românii de la Somet au adus o premieră pentru țara noastră: stâlpii de susținere ai celor 6 stații de pe jumătatea de nord sunt prefabricați și lansați în barete. Se văd la Ion Brătianu unde nivelul de acces călători este gata pe unul din cele patru ploturi (bucăți) ale stației.”
Șantierul se confruntă însă cu întârzieri, iar cele două “cârtițe” necesare pentru forarea tunelurilor sunt deocamdată depozitate, în aşteptare ca puțul de lansare să fie pregătit. Finalizarea structurii celor 12 stații și sincronizarea lucrărilor pe ambele tronsoane vor fi esențiale pentru continuarea proiectului.
Sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Infrastructură
Deși eforturile se vor resimți la nivel bugetar și în trafic pentru o perioadă îndelungată, autoritățile promit că vor lucra pentru a minimiza deranjul și vor oferi periodic informații despre progresul lucrărilor.
România „a intrat în horă” cu acest proiect tehnic complicat și va trebui să „joace” până la capăt, conchide API.
“Pe românește: este foarte complicat tehnic, birocratic și financiar. Efortul bugetar va fi considerabil ca deranjul de la suprafață să nu țină o veșnicie. De exemplu, stația de la Aeroportul Otopeni, care este cea mai mare, are 9 ploturi (bucăți individuale care se execută pe rând) și 11 (unsprezece) faze de restricții/relocări secvențiale ca să nu fie întrerupt traficul rutier și/sau cel pietonal.
Restricțiile la suprafață se vor deschide și închide, apoi muta, timp de încă mulți ani, atât în perimetrul stațiilor cât și imediat lângă, la accesele pietonale. Nu ne întrebați când scăpăm de deranj. Adevărul e că nimeni nu știe cu exactitate. Multe rețele de utilități nu apar pe planuri, iar cele care apar nu sunt în realitate fix unde spune hârtia. Până nu sapi, nu știi ce găsești.”
Sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Infrastructură