În traficul Clujului plin de șantiere (și fără metrou), în dimineață de primăvară cu zloată și lapoviță, Liana Stanciu îți povestește la radio despre cele mai celebre piețe din Europa – e ceva listă pe care noi, din România, nu figurăm – dar se menționează, pe locul 1, celebra Boqueria din Barcelona. Am trecut pe acolo o dată, cândva – intri pe ea direct din Rambla, care e una dintre cele mai populare pietonale ale Europei și pe care, ca turist, nu ai cum să o ratezi, iar piața în sine e și ea în micul tău ghid de rucsac. Nu îmi amintesc decât că mi s-a părut imensă, întortocheată și amețitor de colorată, în vara de octombrie spaniolă.
În urmă cu câteva zile, făcea înconjurul internetului, un articol din celebra publicație Financial Times, în care o jurnalistă britanică lăuda explozia de verdețuri din Obor, în contextul în care Marea Britanie luptă cu penurie de legume.
Și apoi, ca să fie peisajul complet, prietenul care, la nevoie, știe să îți enumere cele mai potrivite locuri de luat masa în oraș, în caz că trebuie să-i recomanzi cuiva o destinație pentru un prânz de afaceri, trimite o poză în care tronează localnicele ridichi plus leurdă, rucola și ceapă verde.
Datele cu inflația pe luna februarie le trecusem în revistă și mărfurile alimentare aveau ceva plus de peste 22%, așa că, în așteptarea datelor din martie și în sezon, pare un moment potrivit să facem piața, chiar la piață.
La piață de Cluj-Napoca
E luni dimineață și în centrul Clujului, la „poalele” unor turnuri de business, e în plină desfășurare forfota împărțitului de marfă din dube. Suntem în Piața Mihai Viteazu, una dintre cele mai vizitate din oraș.
Chiar la intrare sunt pâlcurile cu flori la găleată – narcise, lalele – iar primii clienți s-au aliniat deja la ghereta cu plăcinte de 5 lei, devenită celebră ca exemplu de „așa da”, după ce pe internet a făcut furori postarea unui vizitator de Cluj, uimit că langoșul se vinde cu 20 de lei în Târgul de Crăciun al orașului.
Aici totul e multicultural, nu doar autentic românesc: în zonă e o florărie „Paris”, un magazin cu de toate „Hong Kong”, o șaormerie gen „Sultan”.
La doi pași – un „café bar”. Mă mir că încă mai există așa ceva, la câțiva metri de un „Mac”, așa că intru: e chiar un cafe bar „oldschool”, cu decor potrivit de vreun film românesc de nou val; miroase a substanțe de curățenie, e ok, iar pe barul înalt e un afiș care avertizează că doamnele nu servesc celor în stare de ebrietate. Aici nu e neobișnuit să bei bere înainte să se facă ora 9, alături de revista presei, și poți să îți iei o cafea cu 5 lei – ceea ce, în centrul Clujului, e de neînchipuit. E bună. La radio e tot Liana Stanciu (Magic FM).
Afară forfota continuă – s-au așezat mărfurile pe tarabe, au venit deja primii cumpărători, vestele Nike trec pe lângă fuste etnice și, chiar la intrare, tronează pereți „verzi” (cu plante din plastic) și ești anunțat că ești în loc de distracție. Și cumpărături.
„Ce căutați?”, „Vreți niște ridichi, ceapă?” – din toate părțile se aud oferte.
Încep cumpărăturile. O bucată de telemea (bună) – nu mai mult de jumătate de kg – și două iaurturi mici: 20 de lei. 7 lei mai târziu coșul de cumpărături se îmbogățește cu ceva extravagant: un mic rulou de brânză de capră cu verdețuri. Acasă constat eroarea: termenul de expirare era depășit de 2 zile. La magazin mă uit, la piață nu am verificat.
Prețuri de lactate:
Prețuri de carne/ pește (avem și „Măcelăria poporului”):
Tarabele sunt pline cu verdețurile/ legumele de sezon – legătura de ceapă verde, leurdă, ridichi costă fiecare câte 2,5 lei. Las 7 lei la standul cu ceapă și leurdă și încă 19 lei la taraba cu produse „externe”: de banii ăștia iau un castravete (de România), dar și doi ardei roșii și grași de Spania.
Pentru încă 5 lei iau niște mere de Bistriția – amestecate, ionatan, galbene – și fac o afacere, pentru că acasă mi se spune (posibil cu o ușoară exagerare tipică vârstei de 4 ani) că „e cel mai bun măr pe care l-am mâncat vreodată”.
Salata e 4 lei, spanacul 10 lei. Cer 1 kg de cartofi de Jucu, de aici, de lângă Cluj, și vânzătorul mă întreabă ușor îngrijorat, la cântar, dacă e ok de 5 lei (kilogramul costă numai 4). E ok, cu 12 lei iau și 1 kg+ de cartofi și o pungă mare cu spanac.
Ouăle de pe Valea Chintăului, tot de aici, de lângă Cluj, mă costă 7,8 lei – sunt șase.
Cu 12 lei iau niște mărar și două căpșuni la ghiveci, de care sigur nu am nevoie, că nu am grădină, dar au deja flori albe și sunt drăguțe și se pare că se pot cultiva și pe balcon. Merită experimentul.
„E scump, totul e mai scump – și apa, că noi udăm toată vara, și motorina, noi venim de la Arad. Dar merită să vindem la Cluj, aici vin mai mulți clienți”, spune tanti Florica de la una dintre tarabe. Care nici asta nu e ieftină: costă peste 2.000 de lei pe lună.
Cu 6,6 lei mai iau și un sfert de pâine și mai dau 8 lei pe un ou de lemn, vopsit roșu, ca să nu plec cu mâna goală de la standul cu mături și coșuri. Alături croșetează o bătrânică. Acum îmi dau seama că nu mai știu dacă am voie să zic „bătrânică”, fiindcă poate vreo normă de politically corectness intrată în vigoare mai recent m-ar critica, dar merg mai departe ca să zic doar că mai iau ceva de care nu cred că am neaparat nevoie. Dar sunt simpatici și costă 25 de lei și bătrânica croșetează la tarabă:
Și, pe final, mai iau ceva de care sigur nu am neapărată nevoie și care costă mai mult decât am lăsat la oricare dintre tarabe: un buchet măricel de narcise (30 de lei). De unde reiese că esteticul bate (la nivel financiar) nevoile stomacului.
Calculul de final: cu aproximativ 100 de lei, am ajuns la acest coș de cumpărături de alimente (97 lei, pentru pâine, brânză, ouă, cartofi, verdețuri, legume și niște mere). La care am adăugat narcise, botoșei și oul de lemn (încă 63 lei).
EPILOG
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-un comunicat de presă al Asociației Administratorilor de Piețe din România: „Hrana zilnică se găsește la piață, oferta e diversificată, curată, produsele cu lacrima muncii, cu dragoste față de semeni și respect față de cumpărător. Piața e locul nostru, interacțiunea, dulceața de comunicare umană, minunată, nu o găsiți ȋn alta parte ȋn afară de piețe”.
Indicele prețurilor de consum, evoluție februarie 2023 față de februarie 2022. Alimente:
Zahăr: +63,56%
Unt: +44,85%
Margarină: +34,89%
Cartofi: +34,82%
Ouă: +34,59%
Lapte: +32,39%
Ulei: +29,52%
Legume și conserve de legume: +24,26
Pâine: +23,73%
Pește și conserve de pește: +22,06%
Carne, preparate și conserve de carne: +17,44%.