Franţa va încheia anul cu un deficit bugetar de 6,1% din PIB, peste obiectivul inițial/ Parisul vrea să obțină de la Bruxelles extinderea perioadei pentru reducerea deficitului la 7 ani, în loc de patru

Guvernul francez a confirmat că se aşteaptă în acest an la o creştere a deficitului bugetar la 6,1% din PIB, după ce a anulat unele planuri de cheltuieli, pentru a compensa o parte din impactul masiv al veniturilor din taxe neaşteptat de reduse, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Ministerul de Finanţe a reiterat previziunea în noul buget pe 2024 prezentat miercuri Cabinetului, unde se precizează că în acest an cheltuielile centrale ale statului vor fi cu aproximativ şase miliarde de euro mai scăzute decât se planificase anul trecut. Reducerea vine parţial în urma anulării creditelor la ministere, pe care precedentul Guvern le-a pus în aşteptare în această vară, în urma deteriorării finanţelor publice.

Anul acesta, Franţa a fost forţată să adopte măsuri de urgenţă pentru a reduce cheltuielile, în urma veniturilor din taxe neaşteptat de reduse. Bugetul iniţial din 2024 viza un deficit bugetar de 4,4% din PIB, dar acum ţara încearcă să recâştige încrederea investitorilor şi să evite sancţiunile conform noilor reguli fiscale din UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Bugetul prezentat miercuri indică, de asemenea, alocarea a 4,2 miliarde de euro pentru cheltuieli neplanificate pentru a sprijini Ucraina şi Noua Caledonie, un teritoriu francez de peste mări.

Parlamentarii vor începe luna aceasta discutarea bugetului, separat de cel din 2025.

Franţa speră să obţină de la Bruxelles o extindere de până la şapte ani, de la patru ani, pentru redresarea finanţelor publice. În vederea îndeplinirii condiţiilor pentru o astfel de extindere, Guvernul francez a prezentat reforme care vor îmbunătăţi perspectivele economice, inclusiv deja adoptata majorare a vârstei de pensionare şi noi modificări la ajutorul de şomaj.

Aceste planuri sunt esenţiale pentru recâştigarea încrederii investitorilor. Luna trecută, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a înrăutăţit perspectiva atribuită ratingului Franţei la negativă, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă.

În aprilie 2024, Fitch retrogradase ratingul suveran al Franţei de la “AA” la “AA minus”, un nivel similar cu calificativul atribuit Belgiei şi Marii Britanii.

“Riscurile politicii fiscale au sporit de la precedenta noastră analiză. Derapajul fiscal proiectat pentru acest an plasează Franţa în cea mai slabă poziţie fiscală iniţială şi acum ne aşteptăm la extinderea deficitelor fiscale, ceea ce va duce la o creştere semnificativă a datoriei guvernamentale, spre 118,5% din PIB până în 2028”, apreciază agenţia de evaluare financiară.

Fitch estimează un deficit de 5,4% din PIB în 2025 şi 2026 şi nu se aşteaptă ca Guvernul să-şi îndeplinească angajamentul de a reduce deficitul sub pragul stabilit de UE la 3% din PIB până în 2029. Franţa este a doua economie a zonei euro.