Sursa foto: Pixabay
Pe fondul creşterii preţurilor la energie, statele membre UE caută în continuare un răspuns. În timp ce se străduiesc să vină cu un răspuns unificat, Germania a propus măsuri naţionale cu o valoare de până la 200 de miliarde de euro, o decizie care a generat critici şi apeluri la unitate în Uniunea Europeană, notează Agerpres.
Guvernul german a anunţat un plafon pentru preţul gazelor naturale pentru a-i proteja pe consumatori de creşterea facturilor la energie, rezultată ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina. Coaliţia guvernamentală, formată din social-democraţi, ecologişti şi formaţiunea pro-business Partidul Liberal-Democrat (FDP), se gândeşte la un pachet de subvenţii cu o valoare cuprinsă între 150 şi 200 de miliarde de euro. Fondurile urmează să fie realocate de la Fondul de Stabilizare Economică, care a fost înfiinţat iniţial pentru a diminua impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei. Guvernul german va pune la punct măsuri pentru a consolida situaţia financiară a importatorilor de gaze, care au probleme în a plăti pentru energia care nu mai este furnizată de Rusia. Cancelarul german, Olaf Scholz, a descris aceste măsuri destinate să asigure aprovizionarea cu energie a ţării, precum şi plafonul impus preţului gazelor, drept o “dublă lovitură” pentru a face Germania să treacă peste criza energetică.
Însă, această “dublă lovitură” a generat critici din partea altor ţări UE care ar putea să nu dispună de mijloacele pentru a finanţa măsuri similare.
Critici din partea altor state membre
Prima reacţie a venit de la Roma. “Confruntaţi cu o ameninţare comună, nu putem fi divizaţi în funcţie de bugetele naţionale”, a spus prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, într-o critică la anunţul autorităţilor de la Berlin, făcând un apel către europeni “să dea dovadă de unitate”.
Guvernul sloven a anunţat că monitorizează îndeaproape şi analizează toate măsurile ţărilor care sunt parteneri economici ai Sloveniei şi pe baza acestei analize va adopta propriile sale măsuri pentru a ajuta economia. Având în vedere că Germania este principalul partener comercial al Sloveniei, măsurile economice adoptate de Guvernul german sunt de o importanţă deosebită pentru stabilitatea companiilor slovene care au legături cu piaţa din Germania (de exemplu cu industria auto şi alte sectoare), a subliniat Biroul de presă al Guvernului sloven într-un comunicat remis agenţiei de presă STA în data de 5 octombrie.
În data de 3 octombrie, miniştrii de Finanţe din zona euro au trimis şi ei mesaje referitoare la necesitatea blocului de a acţiona împreună. Ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem, a spus: “proiectul european este construit pe solidaritate, este construit pe acţiuni comune, pe coordonare”. Ministrul Economiei din Franţa, Bruno Le Maire, a făcut un apel pentru un sprijin mai ţintit şi pe o mai bună aliniere a măsurilor luate de guvernele naţionale, pentru a evita o “fragmentare a zonei euro”.
Fiecare stat membru UE are dreptul de adopta măsuri în linie cu posibilităţile şi nevoile sale fiscale, însă trebuie să ţină cont şi de integritatea pieţei unice, a declarat ministrul croat al Finanţelor, Marko Primorac, la reuniunea care a avut loc în data de 4 octombrie la Luxemburg.
“Nu stimulăm economia, ceea ce facem este să limităm impactul loviturii date de vârfurile de preţuri”, a spus ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, în data de 3 octombrie. Pachetul de sprijin va fi proporţional cu mărimea economiei germane, a mai spus Lindner, care a descris pachetul drept un “scut protector”.
Măsurile germane au dat naştere la discuţii cu privire la impactul lor asupra pieţei interne europene. “Comisia Europeană va fi vigilentă cu privire la impactul iniţiativei Berlinului asupra condiţiilor privind concurenţa corectă”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-un răspuns trimis AFP în data de 30 septembrie.
Într-o declaraţie pentru EFE la data de 5 octombrie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat şi el că măsurile germane “ar putea genera o problemă de coeziune în piaţa internă europeană”. Borrell a adăugat, “trebuie să menţinem funcţionarea pieţei interne şi să evităm distorsionarea competiţiei, fără nicio îndoială”.
Plafonarea preţurilor este răspunsul?
Germania este unul dintre principalii oponenţi la ideea plafonării preţului angro la gaze, care este susţinută de mai mult de jumătate dintre ţările membre UE. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a avertizat în data de 30 septembrie că vor apărea blocaje în aprovizionare dacă va fi introdus un plafon de preţ pentru gazele naturale la nivelul întregii Uniuni Europene. “De aceea avem nevoie de o altă soluţie, de o soluţie mai bună”.
Germania şi Ţările de Jos se numără printre ţările care se opun majorităţii ţărilor membre UE, care cer plafonarea preţului gazelor naturale, atât în cazul preţurilor angro cât şi pentru importurile de gaze naturale. Italia, Franţa, Spania şi Belgia au anunţat toate că sprijină ideea plafonării preţurilor.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a alăturat şi ea dezbaterii în data de 5 octombrie. Plafonarea temporară a preţului gazelor, precum şi negocierea preţurilor cu furnizorii de gaze şi achiziţiile comune ar trebui să ducă la scăderea preţurilor în Uniunea Europeană, a spus preşedinta Executivului comunitar.
“Introducerea unui plafon general asupra preţului gazelor este o soluţie temporară” şi ar trebui să fie “concepută în mod adecvat pentru a asigura securitatea aprovizionării”, a spus von der Leyen în Parlamentul European reunit la Strasbourg, Franţa.
Ca un prim pas, ar putea fi plafonat preţul gazelor naturale utilizate la producţia de electricitate, a spus von der Leyen. “Dar cred că trebuie să ne uităm şi la preţul gazelor dincolo de piaţa de electricitate”, a adăugat ea.
Limitarea preţului gazelor naturale ar trebui să ajute la reducerea volatilităţii preţurilor, a subliniat von der Leyen, fără a oferi însă detalii suplimentare cu privire la designul plafoanelor de preţ propuse.