Germania respinge solicitarea de noi împrumuturi din partea UE pentru a combate criza energetică

500 de euro, bani, bancnota, valuta, money, spalare de bani, infractiune, furt, evaziune fiscala Sursa foto: Pixabay/ cosmix

Ministrul de finanțe al Germaniei a respins împrumutul comun al UE ca modalitate de a aborda criza energetică a blocului, afirmând că este mai ieftin pentru fiecare stat în parte să se îndatoreze singur, având în vedere ratele mai mari ale dobânzilor cu care se confruntă Comisia Europeană, scrie Financial Times.

„Avantajul financiar pe care Comisia și multe state membre îl sperau cândva de la o datorie europeană comună, spre deosebire de emiterea de datorii la nivel național, nu mai există”, a declarat Christian Lindner.

Opoziția sa față de noi runde de împrumuturi va alimenta tensiunile cu alte state membre care consideră că Germania a făcut prea puțin pentru a crea un răspuns comun la o criză energetică care amenință să ducă economia zonei euro în recesiune.

Berlinul este deja sub tirul criticilor pentru programul său unilateral de ajutor de 200 de miliarde de euro menit să reducă costurile energetice pentru gospodării și întreprinderi. La începutul acestei luni, cancelarul Olaf Scholz a fost de acord, cu reticență, cu un efort de plafonare a prețului la gaze la nivelul UE, dar sub rezerva unor avertismente și condiții prealabile importante.

Criza energetică a stârnit o nouă dezbatere cu privire la necesitatea unor noi împrumuturi comune, după programul fără precedent de majorare a datoriei de 800 de miliarde de euro, care a oferit ajutor în timpul pandemiei.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a subliniat în ultimele zile necesitatea de a finanța noi proiecte ambițioase de infrastructură energetică transfrontalieră, în timp ce UE încearcă să accelereze tranziția de la gazul rusesc și să stimuleze sursele regenerabile de energie.

Luna trecută, FMI a intervenit, propunând o „capacitate fiscală” a UE, finanțată prin emisiuni comune de titluri de creanță și prin noi surse de venit.

Cu toate acestea, țările din nordul UE rămân sceptice, subliniind că fondul pentru pandemie a fost întotdeauna văzut ca o măsură excepțională. Lindner și-a exprimat clar opoziția fermă. „Nu ar trebui să evocăm ideea unor împrumuturi comune mai mari din partea UE cu fiecare ocazie, ori de câte ori avem nevoie de mai multe investiții”, a declarat el.

Costurile de împrumut ale Bruxelles-ului au fost printre cele mai scăzute din zona euro anul trecut, când a început să emită obligațiuni pandemice. UE a vândut o obligațiune pe 10 ani în iunie 2021 la un randament de 0,086%, în condițiile în care datoriile franceze și belgiene pe 10 ani se tranzacționau la randamente de 0,171% și, respectiv, 0,146%.

Dar costurile de împrumut ale UE au crescut de atunci peste cele ale Franței sau Belgiei. În prezent, datoria UE pe 10 ani are un randament de 2,89%, față de 2,63% pentru Franța și 2,71% pentru Belgia.

Acest lucru are o importanță simbolică, deoarece, atunci când a fost lansat fondul de redresare, faptul că costurile de împrumut ale Comisiei erau nu numai mai mici decât cele ale celor mai riscante economii ale UE, cum ar fi Italia sau Grecia, ci și decât cele ale Franței, a fost prezentat ca un avantaj. În prezent, costurile de împrumut ale Italiei, Spaniei și Portugaliei rămân mai mari decât cele ale Comisiei.

Sursa foto: Pixabay/ cosmix

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *