Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com
Inflația din România a coborât puternic, ajungând la nivelul de 5,9% în aprilie 2024 (6,2% conform metodologiei Eurostat), după ce cu doar o lună în urmă fusese 6,6%, datorită în principal plafonării prețurilor la energie, gaze naturale și alimente. Plafonarea prețurilor poate deveni însă contraproductivă pe termen mai lung, comercianții compensând pierderile lor prin creșterea prețurilor la celelalte produse, ceea ce introduce noi presiuni inflaționiste, aratăechipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În acest context, economiștii revizuiesc progonoza privind evoluția inflației până la finalul anului curent, coborând de la previziunea inițială de 5,0% la nivelul de 4,0%.
Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației în luna aprilie 2024 a coborât la nivelul de 5,9%, după ce cu o lună în urmă fusese 6,6%. Inflația continuă să rămână relativ ridicată (e cea mai mare inflație în UE), dar rata scăderii acesteia în luna aprilie a depășit majoritatea așteptărilor analiștilor. Economiștii pun scăderea pe fondul continuării măsurilor guvernamentale privind plafonarea prețurilor la gaze și energie. De altfel, în prima parte a lunii mai, Ministerul Energiei a anunțat că prețurile facturilor la gaze au scăzut în aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% față de prețurile maximale plafonate.
“Pornind de la aceste evoluții favorabile echipa noastră a revizuit progonoza privind evoluția inflației până la finalul acestui an, coborând de la previziunea inițială de 5,0% la 4,0%, chiar și în contextul în care modificarea previziunii din partea BNR este una mai prudentă, țintind o scădere la valoarea de 4,9% până în decembrie 2024″, arată analiza Romanian Economic Monitor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Care sunt factorii care contribuie la scăderea actuală a inflației în România?
Analizând componentele inflației conform metodologiei Eurostat, economiștii constată că temperarea inflației se datorează în principal categoriilor de „Locuințe energie și combustibili”, „Alimente”, respectiv „Transport”.
“Pe lângă plafonarea prețurilor la energie și alimente pe plan intern, există și factori externi care contribuie la scăderea inflației în aceste categorii. Efectele directe și indirecte ale șocurilor globale de prețuri continuă să se estompeze. Într-o primă fază, scăderea prețurilor globale la energie a contribuit la scăderea inflației în categoria de „Locuințe, energie și combustibili”, respectiv „Transport”. În ultima perioadă, aceste efecte sunt cele mai vizibile în categoria alimentelor: normalizarea prețurilor comodităților de pe piețele agro-alimentare a ajutat la scăderea inflației și în această categorie. Chiar și așa, este important de subliniat faptul că prețul produselor din aceste categorii nu a încetat să crească, însă rata creșterii a devenit mult mai mică, reducând astfel contribuția acestor categorii la inflația generală din România”, spun economiștii Romanian Economic Monitor.
În aprilie, România era, pentru a patra lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, conform Eurostat.
De ce avem totuși în continuare o inflație destul de ridicată?
“Pe plan intern putem identifica mai mulți factori care limitează procesul de dezinflație. Revigorarea consumului populației, creșterea cheltuielilor privind forța de muncă, nevoia de acoperire a deficitului bugetar, respectiv modificările fiscale intrate în vigoare în anul 2024 contribuie din ce în ce mai mult la inflația actuală care rămâne în continuare ridicată, mai ales dacă o comparăm cu ținta BNR pe termen mai lung a inflației de 2,5”, arată economiștii Romanian Economic Monitor.
La nivelul diferitelor categorii, „Sănătatea” contribuie în cea mai mare măsură la menținerea inflației la un nivel ridicat, conform economiștilor. “Această contribuție se datorează în principal creșterii prețurilor medicamentelor cu două cifre procentuale pe parcursul anului trecut. Un astfel de ritm de creștere nu pare un scenariu viabil în anul curent, astfel acest efect va dispărea treptat din inflație până la finalul anului”, spune economiștii.
Cercetătorii avertizează însă că există un alt motiv de îngrijorare.
“Chiar dacă plafonarea prețurilor unor alimente de bază a ajutat în mod semnificativ la limitarea efectelor negative asupra populației cauzate de inflația ridicată, măsura pe termen mai lung pare să devină din ce în ce mai contraproductivă. Din cauza profitabilității scăzute la aceste produse, comercianții încearcă să compenseze prin stabilirea unor prețuri mai ridicate la alte produse, precum produsele de igienă sau de curățare, ceea ce contribuie din ce în ce mai puternic la inflație. Teoria economică specifică clar că stabilirea centralizată a prețurilor – metodă în care România are o experiență nefericită de peste 40 de ani în comunism – pot fi dezastruoase pe termen lung. Astfel, ne așteptăm ca aceste măsuri să fie eliminate treptat după anul electoral, lâsănd o libertate mai mare mecanismelor pieței în reglarea prețurilor bunurilor și serviciilor”.
BNR anticipează o inflație de 4,9% pentru finalul anului
După o majorare în prima lună a anului, preconizată în runda anterioară de prognoză, rata anuală a inflației IPC și-a reluat traiectoria descendentă în luna februarie, atingând 6,61 la sută în martie, valoare egală cu cea de la finele anului trecut. Conform celui mai recent raport al Băncii Națioanle a României asupra inflației (din luna mai), evoluția de pe parcursul primului trimestru al anului curent a fost determinată în principal de majorarea inflației la combustibili (pe seama scumpirii petrolului și a creșterii accizei) și energie electrică (pe fondul unor efecte de bază nefavorabile), contrabalansate de
reducerea inflației anuale CORE2 ajustat și a LFO.
Conform BNR, în perspectivă, rata anuală a inflației IPC se va menține pe o traiectorie descendentă pe cvasitotalitatea
intervalului proiecției, însă ritmul dezinflației este proiectat să încetinească semnificativ, în special în a
doua parte a acestuia (Grafic 4.2). Astfel, inflația se va corecta cu circa 2,8 puncte procentuale în perioada martie 2024 – martie 2025 și, în continuare, cu doar 0,4 puncte procentuale în următoarele 12 luni.
În aceste condiții, BNR anticipează o valoare de 4,9 la sută pentru finele anului curent, de 3,5 la sută pentru sfârșitul anului 2025 și de 3,4 la sută la orizontul proiecției, respectiv martie 2026.
Raportul BNR din luna mai poate fi consultat AICI
Întrebat, într-o conferință, cu privire la perspectiva unui boom al inflației dacă se renunță la schema de plafonare pentru alimente, guvernatorul Mugur Isărescu a răspuns: “Nu cred. Vine primăvara, vin verdețurile”. Mai multe declarații ale guvernatorului, din prezentarea raportului asupra inflației AICI