GRAFIC Economiștii Romanian Economic Monitor: Inflația a coborât puternic, pe fondul plafonărilor/ Acestea pot avea efect contraproductiv pe termen lung/ Inflația pentru 2024, revizuită în scădere

Inflația din România a coborât puternic, ajungând la nivelul de 5,9% în aprilie 2024 (6,2% conform metodologiei Eurostat), după ce cu doar o lună în urmă fusese 6,6%, datorită în principal plafonării prețurilor la energie, gaze naturale și alimente. Plafonarea prețurilor poate deveni însă contraproductivă pe termen mai lung, comercianții compensând pierderile lor prin creșterea prețurilor la celelalte produse, ceea ce introduce noi presiuni inflaționiste, aratăechipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează  proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În acest context, economiștii revizuiesc progonoza privind evoluția inflației până la finalul anului curent, coborând de la previziunea inițială de 5,0% la nivelul de 4,0%.

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației în luna aprilie 2024 a coborât la nivelul de 5,9%, după ce cu o lună în urmă fusese 6,6%. Inflația continuă să rămână relativ ridicată (e cea mai mare inflație în UE), dar rata scăderii acesteia în luna aprilie a depășit majoritatea așteptărilor analiștilor. Economiștii pun scăderea pe fondul continuării măsurilor guvernamentale privind plafonarea prețurilor la gaze și energie. De altfel, în prima parte a lunii mai,  Ministerul Energiei a anunțat că prețurile facturilor la gaze au scăzut în aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% față de prețurile maximale plafonate.

“Pornind de la aceste evoluții favorabile echipa noastră a revizuit progonoza privind evoluția inflației până la finalul acestui an, coborând de la previziunea inițială de 5,0% la 4,0%, chiar și în contextul în care modificarea previziunii din partea BNR este una mai prudentă, țintind o scădere la valoarea de 4,9% până în decembrie 2024″, arată analiza Romanian Economic Monitor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Care sunt factorii care contribuie la scăderea actuală a inflației în România?

Analizând componentele inflației conform metodologiei Eurostat, economiștii constată că temperarea inflației se datorează în principal categoriilor de „Locuințe energie și combustibili”, „Alimente”, respectiv „Transport”.

“Pe lângă plafonarea prețurilor la energie și alimente pe plan intern, există și factori externi care contribuie la scăderea inflației în aceste categorii. Efectele directe și indirecte ale șocurilor globale de prețuri continuă să se estompeze. Într-o primă fază, scăderea prețurilor globale la energie a contribuit la scăderea inflației în categoria de „Locuințe, energie și combustibili”, respectiv „Transport”.  În ultima perioadă, aceste efecte sunt cele mai vizibile în categoria alimentelor: normalizarea prețurilor comodităților de pe piețele agro-alimentare a ajutat la scăderea inflației și în această categorie. Chiar și așa, este important de subliniat faptul că prețul produselor din aceste categorii nu a încetat să crească, însă rata creșterii a devenit mult mai mică, reducând astfel contribuția acestor categorii la inflația generală din România”, spun economiștii Romanian Economic Monitor.

În aprilie, România era, pentru a patra lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, conform Eurostat.

De ce avem totuși în continuare o inflație destul de ridicată?

“Pe plan intern putem identifica mai mulți factori care limitează procesul de dezinflație. Revigorarea consumului populației, creșterea cheltuielilor privind forța de muncă, nevoia de acoperire a deficitului bugetar, respectiv modificările fiscale intrate în vigoare în anul 2024 contribuie din ce în ce mai mult la inflația actuală care rămâne în continuare ridicată, mai ales dacă o comparăm cu ținta BNR pe termen mai lung a inflației de 2,5”, arată economiștii Romanian Economic Monitor.

La nivelul diferitelor categorii, „Sănătatea” contribuie în cea mai mare măsură la menținerea inflației la un nivel ridicat, conform economiștilor. “Această contribuție se datorează în principal creșterii prețurilor medicamentelor cu două cifre procentuale pe parcursul anului trecut. Un astfel de ritm de creștere nu pare un scenariu viabil în anul curent, astfel acest efect va dispărea treptat din inflație până la finalul anului”, spune economiștii.

Cercetătorii avertizează însă că există un alt motiv de îngrijorare.

“Chiar dacă plafonarea prețurilor unor alimente de bază a ajutat în mod semnificativ la limitarea efectelor negative asupra populației cauzate de inflația ridicată, măsura pe termen mai lung pare să devină din ce în ce mai contraproductivă. Din cauza profitabilității scăzute la aceste produse, comercianții încearcă să compenseze prin stabilirea unor prețuri mai ridicate la alte produse, precum produsele de igienă sau de curățare, ceea ce contribuie din ce în ce mai puternic la inflație. Teoria economică specifică clar că stabilirea centralizată a prețurilor – metodă în care România are o experiență nefericită de peste 40 de ani în comunism – pot fi dezastruoase pe termen lung. Astfel, ne așteptăm ca aceste măsuri să fie eliminate treptat după anul electoral, lâsănd o libertate mai mare mecanismelor pieței în reglarea prețurilor bunurilor și serviciilor”.

BNR anticipează o inflație de 4,9% pentru finalul anului

După o majorare în prima lună a anului, preconizată în runda anterioară de prognoză, rata anuală a inflației IPC și-a reluat traiectoria descendentă în luna februarie, atingând 6,61 la sută în martie, valoare egală cu cea de la finele anului trecut. Conform celui mai recent raport al Băncii Națioanle a României asupra inflației (din luna mai), evoluția de pe parcursul primului trimestru al anului curent a fost determinată în principal de majorarea inflației la combustibili (pe seama scumpirii petrolului și a creșterii accizei) și energie electrică (pe fondul unor efecte de bază nefavorabile), contrabalansate de
reducerea inflației anuale CORE2 ajustat și a LFO.

Conform BNR, în perspectivă, rata anuală a inflației IPC se va menține pe o traiectorie descendentă pe cvasitotalitatea
intervalului proiecției, însă ritmul dezinflației este proiectat să încetinească semnificativ, în special în a
doua parte a acestuia (Grafic 4.2). Astfel, inflația se va corecta cu circa 2,8 puncte procentuale în perioada martie 2024 – martie 2025 și, în continuare, cu doar 0,4 puncte procentuale în următoarele 12 luni.

În aceste condiții, BNR anticipează o valoare de 4,9 la sută pentru finele anului curent, de 3,5 la sută pentru sfârșitul anului 2025 și de 3,4 la sută la orizontul proiecției, respectiv martie 2026.

Raportul BNR din luna mai poate fi consultat AICI

Întrebat, într-o conferință, cu privire la perspectiva unui boom al inflației dacă se renunță la schema de plafonare pentru alimente, guvernatorul Mugur Isărescu a răspuns: “Nu cred. Vine primăvara, vin verdețurile”. Mai multe declarații ale guvernatorului, din prezentarea raportului asupra inflației AICI