Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com
Rata anuală a inflației a scăzut puternic în aprilie – la 11,23%, de la 14,5% în luna martie 2023, după cum arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică în urmă cu câteva zile. De altfel, după o perioadă de platou, inflația din România a intrat, în sfârșit, într-o perioadă de scădere la începutul anului. Principalele elemente care explică această evoluție și scăderea majoră din aprilie: efectul de bază (efectul scumpirii record din aprilie 2022 iese din calculul ratei anuale a inflației din aprilie 2023), evoluții favorbile ale prețurilor materiilor prime în special în sectorul energetic și întărirea politicii monetare de către BNR, arată o analiză realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Economiștii explică motivele din spatele evoluției, de ce nu resimțim, încă, în buzunare veștile bune din statistici și ce urmează.
Context. Cum arată cele mai recente statistici
Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 este 11,23%, anunță azi Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, indicatorul continuă scăderea, după ce rata anuală a inflației în luna martie era de 14,5%, față de 15,5% înregistrată în luna precedentă.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84% în interval de un an, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%. Dintre produsele alimentare, în interval de un an, cel mai mult s-au scumpit zahărul, untul, cartofii și ouăle. S-au înregistrat scăderi la combustibili și medicamente.
Evoluția inflației
Începând în special în a doua parte a anului precedent, rata anuală a inflației a intrat pe un platou, variind într-un interval de 15-17%, atingând niveluri nemaiîntâlnite în istoria din ultimele 15 ani a economiei românești, după cum notează analiza realizată de Romanian Economic Monitor. Mai precis, nivelul maxim a fost atins în noiembrie anul trecut cu o inflație de 16,8%, anul fiind precedent fiind încheiat cu o rată de 16,4%.
“O dată cu începutul acestui an asistăm deja la un proces de dezinflație: în consecință rata anuală a inflației a scăzut semnificativ, ajungând la un nivel de 11,23% în aprilie ceea ce sugerează faptul că inflația de o cifră procentuală este o țintă realistă pentru cel de al treilea trimestru al acestui an, iar previziunea noastră precedentă de o inflație de 7,5% până la finalul anului 2023 pare și ea un scenariu fezabil”, arată echipa din cadrul FSEGA.
De ce nu resimțim, încă, veștile bune din statistici?
“Deși acest proces dezinflaționist este un semn pozitiv în privința decelerării creșterii prețurilor, totuși, din perspectiva percepției populației trebuie menționat și faptul că inflația produselor alimentare continuă să fie foarte ridicată (19,84% în aprilie, după ce în martie a fost de 21,56%), peste nivelul mediu al inflației, ceea ce reprezintă desigur o povară grea pentru întreaga populație. Totuși, direcția actuală a trendurilor este una promițătoare, creștere prețurilor se temperează și sperăm că inflația va continua pe același trend descendent pe care l-a început în acest an”, menționează economiștii.
De ce scade inflația?
“Pentru a înțelege mai bine scăderea semnificativă din luna aprilie 2023, trebuie să ne uităm și la principalele cauze ale acesteia. Această scădere majoră se datorează în mare parte efectului de bază: în aprilie 2022, am asistat la cea mai mare creștere lunară a inflației (+3,74% într-o singură lună!), dar începând cu aprilie 2023 efectul acestei scumpiri nu se mai contorizează în noua rată anuală a inflației, fiind luate în considerare doar ultimele 12 luni de după aprilie 2022. Temperarea inflației poate fi surprinsă în special în sectorul energetic – energia electrică, gazele naturale, combustibilii, unde prețurile au avut o evoluție favorabilă pe piața mondială în ultimul an, iar pe plan domestic plafonarea și schemele de compensare aferente prețurilor din sectorul energetic au avut și ele o contribuție relevantă”, arată analiza Romanian Economic Monitor.
Un al treilea factor îl reprezintă întărirea a politicii monetare, care s-a manifestat în ultimele luni în special menținerea unui nivel relativ ridicat al dobânzii de politică monetară de către BNR. “În consecință, un alt semn pozitiv este că inflația CORE2 ajustat (inflația de bază care exclude schimbarea prețurilor administrate, adică cele stabilite de stat, ale mărfurilor cu prețuri volatile, respectiv ale tutunului și băuturilor alcoolice) a coborât și ea la nivelul de 14,0% de la vârful de 15,0% din februarie 2023”, spune Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Economiștii subliniază că, deși inflația actuală reprezintă o provocare majoră atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în comparație regională (în special comparat cu țările baltice și cele din estul Europei) rata inflației din România este una dintre cele mai scăzute în momentul de față.
“Luând toți acești factori împreună, putem să ne așteptăm și să sperăm că situația inflaționistă actuală se va îmbunătăți în viitorul apropiat, rata inflației menținându-se pe trendul descendent început în acest an”, conchide Szász.
I-am întrebat pe reprezentanții echipei de cercetare de ce stă România mai bine decât alte țări din regiune la acest capitol.
“Aș sublinia în primul rând politică monetară a BNR, creșterea și menținerea nivelului ridicat al dobânzii de referință – ceea ce s-a resimțit și în rândul populației în dobânzile majorate la credite – ceea ce reduce consumul în general, dar și în dobânzile mai ridicate la economisire – ceea ce iarăși favorizează econoisirea în loc de consum. Totuși, toate băncile centrale din regiune au luat măsuri similare, cu excepția Ungariei unde nivelul dobânzii e mult mai ridicat în contextul unei rate a infltiei mult mai mari. Așa că o explicație ar putea sta poate în timing și în măsura creșterilor dobânzilor, care a fost puțin diferită”, a explicat coordonatorul Romanian Economic Monitor. “Ceea ce se mai poate sublinia e faptul că această creștere a dobânzii de politică monetară s-a realizat concomitent cu prezervarea unei stabilități relativ bune a cursului leului, fără o depreciere majoră față de alte valute. Plus, cel puțin la începutul perioadei inflaționiste, disponibilitatea resuselor energetice la nivel național și perspectivele de exploatare au adăugat un plus de siguranță relativă față de altă țări din această zona geografică”, a completat Szász.
Așteptări: Inflația va coborî la nivelul de o cifră în trimestrul trei din 2023
Inflația va coborî la nivelul de o cifră în trimestrul trei din 2023, arată Banca Națională a României (BNR), într-un comunicat transmis săptămâna trecută.
„Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a prețurilor la energie, dar și influențele așteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei”, arată BNR.
Cele mai recente estimări ale Comisiei Europene, publicate în urmă cu câteva zile, indică un nivel al inflației de 9,7% în 2023 şi de 4,6% în 2024, după ce, în previziunile anterioare, CE prognoza o inflaţie de 9,7% anul acesta şi de 5,5% anul viitor. Creşterea economiei ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a înăspririi condiţiilor de finanţare şi a creşterii mai reduse a partenerilor comerciali. Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf în 2023, iar indicele preţurilor de consum va rămâne peste ţinta de inflaţie în 2023 – 2024, previzionează Executivul comunitar.