Sud-estul Europei a făcut marţi un pas spre independenţa faţă de gazele ruseşti prin începerea lucrărilor la o instalaţie de înmagazinare a gazului natural lichefiat în portul Alexandroupolis, un proiect eleno-bulgar, la care se vor alătura Serbia şi Macedonia de Nord, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Startul lucrărilor a fost dat de premierul Kyriakos Mitsotakis, în prezenţa liderilor celor trei ţări partenere şi a preşedintelui Consiliului Europei, Charles Michel, care, prin prezenţa la Alexandroupolis, a dat un semnal de sprijin al Uniunii Europene faţă de un proiect crucial pentru Balcani.
Cei doi politicieni au subliniat necesitatea ca Europa să demonstreze unitate faţă de „şantajul energetic” al Rusiei şi să devină independentă faţă de achiziţiile dintr-o ţară care, potrivit lui Michel, a devenit „o maşină de război”.
La inaugurarea lucrărilor, Michel a subliniat că proiecte precum acesta reliefează cât este de important „să devenim stăpânii propriului destin”.
Instalaţia de la Alexandroupolis este „o iniţiativă de importanţă geostrategică”, care demonstrează direcţia spre care trebuie să se îndrepte Europa „să ne diversificăm sursele energetice şi să devenim independenţi faţă de gazul rusesc”, a spus Michel, care a dat asigurări că noul viitor comun se va construi prin “cooperare cu prietenii noştri din Balcani”.
La eveniment au participat şi premierul Bulgariei, Kiril Petkov, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski.
Mitstotakis a subliniat că noua instalaţie marchează “simpatia Balcanilor şi unitatea lor europeană”. „Peninsula noastră”, a spus el “poate avea propriul loc în tranziţia energetică a întregului nostru continent, construind colaborări fructuoase”.
„Cu acest proiect atât de important, în curând vom putea înlocui gazele naturale din surse ruseşti. Şantajul recent al Moscovei face ca această cooperare nu doar să fie necesară, ci şi urgentă”, a punctat prim ministrul elen.
Sud-estul Europei consumă între 10 şi 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care circa 50% provin din Rusia.
Cu această nouă instalaţie, care se adaugă celei care există deja la Revithousa, o mică insulă în apropiere de Atena, Grecia speră să îşi consolideze importanţa geopolitică şi să devină un important centru energetic al Europei, scrie EFE.
În flancul de sud, Grecia mai are proiecte de interconectare pe partea de gaze cu Israel, Chipru şi Egipt.
Centrala de la Alexandroupolis va fi gata la finele anului viitor şi va fi constituită dintr-o unitate flotantă, situată pe mare, la circa 18 kilometri de port, destinată recepţiei, înmagazinării şi regazeificării gazului natural lichefiat. Va fi prima instalaţie extra-teritorială a Greciei.
Printr-un sistem de gazoducte submarine şi terestre, gazul natural va fi trimis în Sistemul Naţional de Transport al Gazelor (NSF) şi de acolo consumatorilor finali.
În plus, va putea să se conecteze la Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), ale cărui lucrări vor fi finalizate în câteva luni, şi la Gazoductul Trans Adriatic (TAP), care va duce gaze din Azerbaidjan spre Italia şi care a început să funcţioneze recent.
Cu o investiţie totală de circa 400 milioane de euro, capacitatea de înmagazinare a gazului natural lichefiat va fi de 153.500 metri cubi pe an şi se estimează că va putea să regazeifice circa 5,5 miliarde mc.
În acest fel, Grecia îşi va dubla capacitatea de înmagazinare, care în prezent este de 225.000 metri cubi la Revithousa şi va fi majorată la 380.000 metri cubi la această centrală prin construirea unui al doilea terminal.