Grecia: Economia neagră a scăzut la jumătate în mai puțin de un deceniu/ FMI subliniază că au fost scoase la lumină multe tranzacții din economia subterană

Economia ilegală a înregistrat un declin semnificativ în Grecia în perioada 2013-2021, excluzând anul pandemiei din 2020, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional, scrie Kathimerini.

Potrivit raportului, economia subterană s-a consolidat în perioada de vârf a crizei datoriilor, ajungând la 30% din produsul intern brut în 2013. Această creștere este atribuită recesiunii severe, deteriorării stimulentelor fiscale și slăbirii în continuare a culturii plăților. De la aceste niveluri, economia subterană a scăzut la 16% din PIB în 2021.

Potrivit cercetătorilor Fondului Monetar Internațional, această diminuare a banilor ilegali se reflectă și în creșterea veniturilor fiscale cu 4% din PIB.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În plus, după cum notează analiștii FMI, Comisia Europeană a constatat recent că așa numitul gap de TVA (adică diferența dintre veniturile reale și cele potențiale din TVA) în Grecia a scăzut cu peste 16 puncte procentuale ca procent din totalul veniturilor fiscale între 2013 și 2021, sau cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB.

În Grecia, pierderea a fost de 3,231 miliarde de euro în 2021, față de 3,426 miliarde de euro în 2020.

Grecia a înregistrat o scădere cu 3,2 puncte procentuale a decalajului TVA, la 17,8% în 2021, de la 21% în anul precedent.

Grecia se situează pe locul al treilea în UE în ceea ce privește diferența de TVA în termeni procentuali, după România (36,7%) și Malta (25,7%). Media UE este de 5,3%. Această cifră reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei, evaziunii și eludării TVA, a falimentelor non-frauduloase, a calculelor eronate și a insolvențelor financiare, printre alte cauze.

Pierderea veniturilor din TVA poate avea un impact extrem de negativ asupra capacității guvernelor de a finanța bunurile și serviciile publice cum ar fi școlile, spitalele și transporturile, se arată într-un raport al Comisiei Europene din toamna trecută.

Raportul FMI subliniază, de asemenea, că există o corelație puternică între dezvoltarea infrastructurii digitale și a tranzacțiilor electronice și diminuarea economiei subterane.

Reducerea semnificativă a economiei subterane din Grecia în ultimii ani se datorează mai multor factori, potrivit FMI: aplicarea unor reglementări mai stricte împotriva infracțiunilor financiare și a evaziunii fiscale; o mai mare flexibilitate pe piața muncii, cum ar fi în ceea ce privește orele de lucru; creșterea stimulentelor pentru raportarea oficială a activităților neregulamentare; progrese semnificative în domeniul digitalizării, inclusiv îmbunătățirea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice digitale, care a contribuit la integrarea lucrătorilor independenți; și sistemul modernizat de informații privind ocuparea forței de muncă, care a redus munca nedeclarată.