Sursa Andrei Spânu
Autostrada Unirii va conecta Republica Moldova la Uniunea Europeană și va ajunge până la Odessa în Ucraina, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu în prima vizită peste Prut. Vicepremierul Grindeanu a participat marți, la deschiderea punctului de trecere a frontierei Bumbăta-Leova, între România și Republica Moldova, o vamă provizorie cu trecerea Prutului pe un pod flotant în zona localității Vetrișoara din județul Vaslui. Anunțul vicepremierului Grindeanu vine în contextul recent al semnării acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniuena Europeană pentru programele CEF (Connecting Europe Facility), podul peste Prut de la Ungheni (parte din A8) având finanțare europeană. Totodată, Ucraina va semna pe 5 iunie acordul de asociere la Mecanismul de Interconectare al UE (CEF), așadar Republica Moldova și Ucraina vor putea beneficia de finanțare europeană pentru proiecte rutiere și feroviare transfrontaliere.
,,Sunt pentru prima dată în Republica Moldova, în Basarabia, pe acest mal al Prutului, sper să mai vin în Basarabia. Câteva lucruri despre cum se va dezvolta infrastructura în România, în (n.r regiunea) Moldova și care, la final vor duce la conectarea infrastructurii din Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Pe scurt, vorbim în primul rând de A 7, coloana vertebrală a Moldovei pe zona rutieră, de la Siret, Suceava, Pașcani, Bacău până la București. De asemenea, A 8 Autostrada Unirii care va trebui să traverseze Carpații și să ajungă până la Chișinău și să facă legătura în jos până la Odessa, în viitor. Legat de A8, parte dintre bucățile din A 8 sunt finanțate prin PNRR, de asemenea, pe Autostrada A 7 (Autostrada Moldovei) mare parte, de la Ploiești la Pașcani este finanțată prin PNRR, iar de la Pașcani până la Siret pe finanțare europeană prin Programul Transporturi. Toate celelalte finanțări care leagă Târgu Neamț, Iași, Ungheni, Chișinău, de asemenea finanțări europene. Avem pe PT finanțare inclusiv pe Magistrala 500 CFR (n.r Ploiești-Suceava-Vicșani) ” a transmis pe malul basarabean al Prutului, ministrul Grindeanu.
Nu a lipsit o mică lecție de economie pentru basarabeni despre ce a însemnat Autostrada pentru bănățeni : ,,finanțarea europeană înseamnă dezvoltarea infrastructurii, înseamnă creșterea calității vieții. Pot să vă dau un exemplu, eu vin din Banat, din județul Timiș…până să vină autostrada A 1 în județul Timiș să șitiți că localitățile din vestul județului, de la granița cu Ungaria și cu Serbia erau mult mai dezvoltate decât cele din est, de lângă județele Hunedoara și Caraș Severin. Când s-a făcut autostrada, toate diferențele au dispărut, s-au făcut descărcări, s-au dezvoltat investiții, s-au făcut locuri de muncă, a crescut calitatea vieții. Indiferent de guvernele care vor veni în România și Republica Moldova, dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie o prioritate pentru toată lumea având finanțare europeană. Până acum vorbeam c…discuții…când oamenii văd proiecte concrete care prin viață, în acel moment, drumul Republicii Moldova este din ce în ce mai aproape, se scurtează și drumul dintre Basarabia și Moldova. “.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Explicațiile ministrului Grindeanu privind legătura directă între infrastructură și dezvoltare economică sunt probate cu date oficiale de la INS. de exemplu, deschiderea Autostrăzii Soarelui a permis creșterea PIB-ului județului Constanța cu o viteză dublă față de a restului economiei : 56 % în perioada 2012-2016 față de o creștere nominală de 29 % a PIB-ului României pentru acea perioadă, după cum arată o analiză ZF.
Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru Podul peste Prut de la Ungheni (parte din A 8), iar licitația pentru proiectare și execuție ar putea fi lansată în această vară. De asemenea, Ministerul Transporturilor solicită 94 de milioane lei din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru lucrări de asfaltare pe drumurile de acces și lucrări de modernizare în vămile cu Ucraina și Republica Moldova de la Vicovul de Sus, Racovăț, Rădăuți – Prut și Bumbăta, potrivit unui Proiect de Hotărâre de Guvern pe care l-a publicat Ministerul Transporturilor. Din cele 94 de milioane lei, cea mai mare investiție, 68 de milioane lei va fi pentru vama Vicovul de Sus – Krasnoilsk (Ucraina). Vor fi reasfaltați 70 de kilometri pe patru drumuri naționale (38 km. pe DN 2 – E85) Suceava – Siret, iar pentru vama Rădăuți Prut – Lipcani 10 milioane lei pentru asfaltarea DN 29 A Rădăuți Prut – Dorohoi.
Pentru Punctul de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova):
- Lucrări de reparații pe DC 41 cu o valoare estimată de 595 mii lei;
- Lucrări de amenajare intersecție DC 41 – DN 24A cu o valoare estimată de 023 mii lei;
- Lucrări de reparatii pe DN 24A între Huși și Fălciu cu o valoare estimată de 1.358 mii lei.
Cost total estimat: 8.976 mii lei
Pentru operaționalizarea vămii de la Bumbăta Ministerul Transporturilor prin CNAIR a preluat un Drum comunal : ,,Accesul către punctul de trecere a frontierei din drumul național DN 24A se face prin drumul comunal DC 41, în suprafață (sic !) aproximativ 3,2 km. Astfel, în vederea asigurării capacității de preluare a traficului greu, este necesară preluarea şi darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a drumului comunal DC41, situat în comuna Vetrișoara, precum și trecerea în domeniul public al statului şi încadrarea acestuia în categoria funcţională a drumurilor de interes naţional, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. a activităţilor de interes naţional în domeniul administrării drumurilor, respectiv pentru asigurarea comunicației de legătură de la punctului internațional de trecere a frontierei de stat Bumbăta către drumul național. Ulterior preluării drumului comunal DC 41, C.N.A.I.R. – S.A. în regim de urgență, va realiza lucrările necesare, de amenajare platformă și traversare dig, precum și amenajare drum acces DC 41, întrucât drumul comunal DC 41 cu o lungime aproximativă de 3200,00 m, are în prezent o structură rutieră precară, constituită din îmbrăcăminte de balast, structură rutieră ce nu poate prelua traficul greu, în vederea aducerii acestuia în stare corespunzătoare desfășurării traficului greu.