Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Vicepremierul și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu susține reforma prevăzută în PNRR pentru pensiile speciale și arată că România nu își permite să piardă miliardele de euro dacă alege să păstreze privilegiile în detrimentul investițiilor pentru dezvoltare. Invitat la Antena 3, Grindeanu a spus că ar fi susținut o abordare radicală și anume eliminarea totală a pensiilor speciale, iar răspunderea să cadă apoi pe Curtea Consituțională, în cazul respingerii. Prin PNRR, Transporturile primesc în total aproape 8 miliarde de euro pentru autostrăzi și căi ferate din granturi și împrumuturi, iar eventuala blocare a PNRR-ului ar înseamna decontarea lucrărilor cu bani de la buget pentru aproape 400 de kilometri de autostradă deja contractați și aflați în proiectare și execuție, bani pe care, evident, bugetul nu-i are.
„De fiecare dată când s-a încercat eliminarea pensiilor speciale s-au trezit unii care au atacat, și Curtea Consituțională a venit și a declarat în diverse forme neconsituțional un proiect sau altul de lege. Abordarea pe care aș fi avut-o din acest punct de vedere ar fi fost una radicală, eu așa am și propus, dar până la urmă s-a adoptat altceva: eliminarea totală. Eu asta aș fi propus. Să vină Curtea Consituțională să ne spună, atunci că din cauza Curții se pierd trei miliarde de euro. Să vină Curtea și să-și asume acest lucru. Ceea ce trebuie să avem ca țintă, ca vicepremier și ca președinte PSD este să nu pierdem banii din PNRR”, a spus Sorin Grindeanu
România este pe cale să piardă 2,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 700 de milioane de euro, după ce a întârziat să îndeplinească mai multe jaloane din cererea de plată numărul 2, iar alte 2,1 miliarde de euro după ce a înregistrat o creștere economică peste așteptări în 2021 – iar Guvernul a decis că aceste fonduri vor fi tăiate de la energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri, arată un document consultat de Economedia și G4Media.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
700 de milioane de euro din cererea de plată numărul 2, în pericol
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) recunoaște într-un document oficial că este gata să abandoneze 700 milioane de euro din tranșa doi de plată din cauza neîndeplinirii tuturor țintelor și jaloanelor din PNRR aferente tranșei doi.
Mai precis, există șase jaloane neîndeplinite din cererea de plată numărul doi, două dintre ele fiind critice pentru a primi plata: legea decarbonizării și legea avertizorului de integritate.
Jaloane neîndeplinite:
- Jalonul 114 – Legea decarbonizării – Responsabil Ministerul Energiei – Pentru îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon se așteaptă transmiterea de către Ministerul Energiei a unui cover note actualizat care să includă observațiile MIPE transmise în data de 28.03.2023.
- Jalonul 430 – Legea privind protecția avertizorului de integritate publică – Responsabil Ministerul Justiției
- Jalonul 129 – Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei
- Jalonul 133 – Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei
- Jalonul 97 – Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale – Responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Jalonul 213 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 – Responsabil Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Autoritatea de Supraveghere Financiară – Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis în data de 24.03.2023 „Analiza privind modul de realizare de către România a angajamentelor aferente Jalonului 213 din PNRR referitoare la flexibilizarea investițiilor fondurilor de pensii private”, însă aceasta nu răspunde exact solicitărilor Comisiei Europene. Analiza justifică rațiunea și considerentele pentru care au fost limitate procentele de investiții private de capital (de la 10%, la 1%, 3% și 2 respectiv 5%), în condiții de prudențialitate ridicată dată de noul context geopolitic, dar nu indică modalitatea prin care statul român urmărește să flexibilizeze investițiile pe viitor.
2,1 miliarde de euro, tăiate după o creștere economică peste așteptări – de unde se taie
Guvernul a adoptat în ședința de Guvern din data de 22 martie Memorandumul cu tema: „Aprobarea propunerii de diminuare a alocării aferente contribuției financiare maxime (grant) și a sprijinului financiar (împrumut), în valoare de 2.110.858.750 EUR, a Planului național de redresare și reziliență al României”.
Tăierea vine în contextul în care formula de alocare a fondurilor pentru PNRR a fost determinată de numărul populației, rata șomajului și PIB-ul pe cap de locuitor, urmând ca, în funcție de evoluția reală a PIB-ului, să se determine o revizuire a sumelor primite. Datorită evoluției pozitive a PIB-ului, în cazul României a fost prevăzută la 30 iunie 2022 o revizuire negativă a contribuției financiare in valoare de 2.110.858.750 EUR.