Grindeanu ține de miliardele din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate: „Eu am propus o abordare radicală, eliminarea totală a pensiilor speciale. Să vină Curtea Constituțională să ne spună cum pierdem 3 miliarde de euro”

Vicepremierul și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu susține reforma prevăzută în PNRR pentru pensiile speciale și arată că România nu își permite să piardă miliardele de euro dacă alege să păstreze privilegiile în detrimentul investițiilor pentru dezvoltare. Invitat la Antena 3, Grindeanu a spus că ar fi susținut o abordare radicală și anume eliminarea totală a pensiilor speciale, iar răspunderea să cadă apoi pe Curtea Consituțională, în cazul respingerii. Prin PNRR, Transporturile primesc în total aproape 8 miliarde de euro pentru autostrăzi și căi ferate din granturi și împrumuturi, iar eventuala blocare a PNRR-ului ar înseamna decontarea lucrărilor cu bani de la buget pentru aproape 400 de kilometri de autostradă deja contractați și aflați în proiectare și execuție, bani pe care, evident, bugetul nu-i are.

„De fiecare dată când s-a încercat eliminarea pensiilor speciale s-au trezit unii care au atacat, și Curtea Consituțională a venit și a declarat în diverse forme neconsituțional un proiect sau altul de lege. Abordarea pe care aș fi avut-o din acest punct de vedere ar fi fost una radicală, eu așa am și propus, dar până la urmă s-a adoptat altceva: eliminarea totală. Eu asta aș fi propus. Să vină Curtea Consituțională să ne spună, atunci că din cauza Curții se pierd trei miliarde de euro. Să vină Curtea și să-și asume acest lucru. Ceea ce trebuie să avem ca țintă, ca vicepremier și ca președinte PSD este să nu pierdem banii din PNRR”, a spus Sorin Grindeanu

România este pe cale să piardă 2,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 700 de milioane de euro, după ce a întârziat să îndeplinească mai multe jaloane din cererea de plată numărul 2, iar alte 2,1 miliarde de euro după ce a înregistrat o creștere economică peste așteptări în 2021 – iar Guvernul a decis că aceste fonduri vor fi tăiate de la energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri, arată un document consultat de Economedia și G4Media.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

700 de milioane de euro din cererea de plată numărul 2, în pericol

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) recunoaște într-un document oficial că este gata să abandoneze 700 milioane de euro din tranșa doi de plată din cauza neîndeplinirii tuturor țintelor și jaloanelor din PNRR aferente tranșei doi.

Mai precis, există șase jaloane neîndeplinite din cererea de plată numărul doi, două dintre ele fiind critice pentru a primi plata: legea decarbonizării și legea avertizorului de integritate.

Jaloane neîndeplinite:

• Jalonul 114 – Legea decarbonizării – Responsabil Ministerul Energiei – Pentru îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon se așteaptă transmiterea de către Ministerul Energiei a unui cover note actualizat care să includă observațiile MIPE transmise în data de 28.03.2023.
• Jalonul 430 – Legea privind protecția avertizorului de integritate publică – Responsabil Ministerul Justiției
• Jalonul 129 – Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei
• Jalonul 133 – Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei
• Jalonul 97 – Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale – Responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
• Jalonul 213 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 – Responsabil Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Autoritatea de Supraveghere Financiară – Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis în data de 24.03.2023 „Analiza privind modul de realizare de către România a angajamentelor aferente Jalonului 213 din PNRR referitoare la flexibilizarea investițiilor fondurilor de pensii private”, însă aceasta nu răspunde exact solicitărilor Comisiei Europene. Analiza justifică rațiunea și considerentele pentru care au fost limitate procentele de investiții private de capital (de la 10%, la 1%, 3% și 2 respectiv 5%), în condiții de prudențialitate ridicată dată de noul context geopolitic, dar nu indică modalitatea prin care statul român urmărește să flexibilizeze investițiile pe viitor.

2,1 miliarde de euro, tăiate după o creștere economică peste așteptări – de unde se taie

Guvernul a adoptat în ședința de Guvern din data de 22 martie Memorandumul cu tema: „Aprobarea propunerii de diminuare a alocării aferente contribuției financiare maxime (grant) și a sprijinului financiar (împrumut), în valoare de 2.110.858.750 EUR, a Planului național de redresare și reziliență al României”.

Tăierea vine în contextul în care formula de alocare a fondurilor pentru PNRR a fost determinată de numărul populației, rata șomajului și PIB-ul pe cap de locuitor, urmând ca, în funcție de evoluția reală a PIB-ului, să se determine o revizuire a sumelor primite. Datorită evoluției pozitive a PIB-ului, în cazul României a fost prevăzută la 30 iunie 2022 o revizuire negativă a contribuției financiare in valoare de 2.110.858.750 EUR.