Guvernul a adoptat Planul Național de Redresare și Reziliență. Urmează negocierea cu Comisia Europeană

cristian ghinea

Planul Național de Redresare și Reziliență în formă actualizată propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat astăzi de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat: „Avem un document închegat pe care vom continua discuțiile cu Comisia Europeană pentru a avea, la finalul negocierilor, cea mai bună formulă reforme – investiții – finanțări pentru România”.

Odată cu aprobarea acestui mandat oficial, pentru a discuta în mod direct și concentrat detaliile din document, ministrul Cristian Ghinea va face săptămâna viitoare o vizită de lucru la Bruxelles.

„Am avut o discuţie foarte bună despre PNRR, a fost aprobat astăzi memorandumul care mandatează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să negocieze forma pe care o avem astăzi a PNRR şi s-au discutat, bineînţeles, paşii pentru perioada următoare. Am cerut miniştrilor să se implice direct în negocieri, să-l ajute pe ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a se asigura că proiectele importante pentru România vor fi incluse în forma finală a PNRR”, a declarat Florin Cîţu, miercuri, la finalul şedinţei de Guvern.

Propunerea de PNRR a României vizează reforme care să producă schimbări structurale, precum: reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcției publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat și introducerea venitului minim de incluziune.

Reamintim că Mecanismul structurează intervențiile pe cei șase piloni ai Mecanismului de Redresare și reziliență al UE, astfel:

  1. Tranziția verde;
  2. Transformarea digitală;
  3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice;
  4. Coeziune socială și teritorială;
  5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză;
  6. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

Citește aici Planul Național de Redresare și Reziliență

Sursa foto: Inquam Photos/George Călin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.