Sursa: Dreamstime
Trei acte normative care introduc obligaţii clare pentru angajatori menite să prevină şi să combată violenţa şi hărţuirea la locul de muncă au fost adoptate joi în şedinţa de Guvern, a anunţat ministrul Muncii, Florin Manole pe pagina sa de Facebook, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„În fiecare zi sunt oameni care pleacă la muncă cu o teamă ascunsă: teama de a fi umiliţi, intimidaţi, hărţuiţi. O teamă pe care, probabil, nu o spun nimănui, nici familiei, nici colegilor, dar care le apasă viaţa în fiecare zi. De aceea, am propus şi au fost adoptate în şedinţa de Guvern de astăzi trei acte normative care pun accent pe demnitatea şi protecţia angajatului. Introduc obligaţii clare pentru angajatori menite să prevină şi să combată violenţa şi hărţuirea la locul de muncă. Regulamentele interne vor fi schimbate, procedurile vor fi clar stabilite, iar fiecare angajat va şti unde şi cum poate semnala o situaţie de hărţuire. Mai mult, protecţia angajaţilor se va aplica în toate spaţiile publice şi private atunci când acestea constituie un loc de muncă”, a notat ministrul.
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, Guvernul a modificat, la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, trei acte normative prin care introduce obligaţii clare pentru angajatori menite să prevină şi să combată violenţa şi hărţuirea la locul de muncă. Acestea adaptează legislaţia naţională la prevederile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 190/2019 privind eliminarea violenţei şi hărţuirii în lumea muncii, ratificată de România prin Legea nr. 69/2024.
Primul act normativ, care modifică şi completează Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, prevede că angajatorii au la dispoziţie 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a noului act normativ pentru a-şi adapta regulamentul şi procedurile interne cu noile dispoziţii, respectiv: includerea în reglementările interne a regulilor privind prevenirea violenţei şi hărţuirii, dar şi a riscurilor psihosociale asociate acestora; identificarea şi evaluarea riscurilor împreună cu sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor; informarea şi instruirea adecvată a lucrătorilor cu privire la pericolele şi riscurile identificate de producere a violenţei şi hărţuirii şi la măsurile de prevenţie şi protecţie asociate, inclusiv cu privire la drepturile şi responsabilităţile lucrătorilor şi ale altor participanţi la procesul de muncă; adoptarea unor politici interne care să cuprindă un mecanism confidenţial de raportare.
În cazul nerespectării acestor obligaţii, documentul prevede sancţiuni contravenţionale între 3.500 de lei şi 7.000 de lei, aplicabile după expirarea termenului de 90 de zile.
Totodată, pachetul legislativ include modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii pentru protecţia angajaţilor şi în cazul altor categorii de locuri de muncă, cum ar fi: toate spaţiile publice şi private atunci când acestea constituie un loc de muncă; locurile în care salariatul este plătit, se odihneşte, mănâncă sau foloseşte grupurile sanitare, instalaţiile pentru spălare şi vestiare, puse la dispoziţie de către angajator; deplasările în interes de serviciu, perioada instruirii, formării, evenimentelor sau activităţilor sociale in legătură cu munca; comunicările online care au legătură cu munca.
În plus, au fost introduse şi obligaţii ale angajatorilor care să protejeze victimele violenţei şi a hărţuirii, precum: asigurarea protecţiei victimelor împotriva oricăror noi abuzuri sau presiuni exercitate împotriva lor; protejarea dreptului la viaţă privată a persoanelor implicate şi confidenţialitatea derulării procedurilor privind respectarea legislaţiei referitoare la violenţa şi hărţuirea în domeniul raporturilor de muncă; în situaţia în care există un pericol iminent şi grav pentru viaţa, sănătatea sau siguranţa salariaţilor din cauza violenţei şi hărţuirii, angajatorul poate modifica temporar locul sau felul muncii cu acordul salariatului, corespunzător pregătirii profesionale a salariatului.
„În cazul în care există un pericol iminent şi grav pentru viaţa, sănătatea sau siguranţa salariaţilor din cauza violenţei şi hărţuirii, acolo unde nu este posibilă modificarea locului sau felului muncii, inclusiv în situaţia în care nu este posibilă prestarea muncii în regim de telemuncă, angajatorul acordă zile libere plătite pentru salariaţii victime ale violenţei şi hărţuirii”, se arată în comunicat.
Pentru nerespectarea acestor noi măsuri de protecţie a victimelor sunt introduse sancţiuni contravenţionale de la 30.000 la 50.000 lei.
De asemenea, pentru investigarea faptelor de violenţă şi hărţuire la locul de muncă, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale extinde competenţele inspectorilor de muncă şi completează în acest sens prevederile Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii.
„Măsurile adoptate astăzi de Guvern au ca scop consolidarea protecţiei salariaţilor şi apărarea demnităţii umane, în conformitate cu drepturile fundamentale consacrate prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi Constituţia României”, precizează reprezentanţii MMFTSS în comunicat.
