Guvernul a decis impozitarea profiturilor excedentare ale companiilor din Energie. Proiectul pentru taxa “de solidaritate”, publicat de Ministerul Finanțelor. Cum se calculează taxa, cine o plătește, unde merg banii și cum au procedat alte state din UE?

Ministerul Finanțelor a publicat azi Proiectul de Ordonanţă de urgență privind “contribuțiile de solidaritate” ale companiilor din sectorul Petrol și Gaze. Contribuția se aplică firmelor din sector care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021. Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului de Finanţe, Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului numărul 1854/2022 al Consiliului.

Update. Explicațiile guvernului. “Așa cum menționează inclusiv titlul, regulamentul este recent aprobat de către Consiliu, în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este, pe de o parte, de a proteja categoriile vulnerabile de populație împotriva efectelor creșterii prețurilor la energie și, pe de altă parte, obiectivul principal al Guvernului României, și inclusiv cel stipulat în regulamentul european, este de a asigura finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile. Așadar, avem de-a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre”, a spus Mihai Diaconu, secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor.

“Vorbim de super-profituri în domeniu în vremuri în care prețurile la produse energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat și populația are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate. Companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, cele care în anii trecuți au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, așa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai ușoară peste această perioadă grea. Cine sunt subiecții contribuabili? Sunt societățile comerciale care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depășește cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 și 2021. Așa cum stipulează și regulamentul, România a transpus mot à mot, ca să zic așa, această prevedere. Cota de impozitare, exact cum am spus și mai devreme, este de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media”, a spus Diaconu.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Acesta a mai subliniat că, din această sumă colectată în acest fond special, minim 70% se vor distribui pentru finanțarea investițiilor strategice, precum și a investițiilor în eficiența energetică și investiții din energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat 2022, și 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023. Proiectul a obținut astăzi avizul CES.

Știre inițială. Nota de fundamentare, calcule, explicații, peisajul în UE și reacția industriei:

Mai precis, ordonanța vizează “unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie”

Proiectul poate fi consultat AICI

Nota de fundamentare poate fi citită AICI

Nota de fundamentare prevede că, potrivit Regulamentului (UE) 2022/1854, România trebuie să adopte măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate până la 31 decembrie 2022.

Aceasta ar urma să aducă  venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin pentru populația și firmele afectate de criza energetică.

“Se instituie contribuția de solidaritate ca o măsură comună și coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarității, generarea de venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor puternic afectate de creșterea prețurilor la energie. Contribuția se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societățile în cauză care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”, se arată în nota de fundamentare.

Contribuția de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit
prevăzuți la art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prevăzuți la art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și ponderea acestor activități în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.

Potrivit proiectului, pentru combaterea transferurilor profiturilor către persoanele afiliate contribuabililor care sunt obligați la plata contribuției de solidaritate este necesară extinderea acestei obligații și la persoanele afiliate contribuabililor.

Cum se calculează taxa?

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, contribuția de solidaritate se calculează pe baza profiturilor impozabile anuale, astfel cum sunt determinate potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în exercițiul financiar 2022 și respectiv în exercițiul financiar 2023, care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018- 2021.

Contribuția de solidaritate se determină astfel: Contribuția de solidaritate = [profitul impozabil al anului 2022/2023 – (1,2 x media profiturilor impozabile aferente perioadei 2018-2021)] x 60%

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, contribuția de solidaritate se calculează pe baza profitului contabil aferent exercițiului financiar 2022, respectiv cel aferent exercițiului financiar 2023, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depășesc cu 3 20 % media profiturilor contabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018- 2021.

Contribuția de solidaritate se determină astfel: Contribuția de solidaritate = [profitul contabil al anului 2022/2023 – (1,2 x media profiturilor contabile aferente perioadei 2018-2021)] x 60%

Unde merg banii din contribuția de solidaritate?

Încasările din contribuția de solidaritate se utilizează în oricare dintre următoarele scopuri:

a) măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele prețurilor ridicate la energie, într-un mod direcționat;

b) măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, cum ar fi prin licitații sau sisteme de ofertare menite să reducă cererea, reducerea costurilor de achiziție de energie ale consumatorilor finali de energie pentru anumite volume de consum, promovarea investițiilor consumatorilor finali de energie în surse regenerabile de energie, în investiții structurale în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare;

c) măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, cu condiția ca acestea să fie condiționate de investiții în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare;

d) măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiții în conformitate cu obiectivele REPowerEU prevăzute în planul REPowerEU și în REPowerEU: acțiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o dimensiune transfrontalieră;

e) pentru finanțarea comună a unor măsuri menite să reducă efectele negative ale crizei energetice, printre care se numără sprijinul pentru protejarea ocupării forței de muncă, pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă sau pentru promovarea investițiilor în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile, inclusiv în proiecte transfrontaliere, precum și în Mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile

Situația implementării contribuției de solidaritate la nivelul statelor membre:

• Franța a trimis Parlamentului propuneri pentru instituirea contribuției, astfel cum
  este stabilită de Regulament, doar pentru anul fiscal 2022, cu cota de 33%,
  intenționând cuprinderea acesteia în Legea bugetului;
• Spania a reglementat începând cu iulie 2022 o contribuție specifică, pentru
  producătorii de electricitate și gaze naturale, cu un mecanism diferit de cel prevăzut
  de Regulament, precum și pentru sectorul bancar, considerând că este măsură
  națională echivalentă, deci nu va implementa contribuția în condițiile
  Regulamentului;
• Olanda intenționează să implementeze contribuția în condițiile din Regulament,
  doar pentru anul fiscal 2022, cota 33%. Suplimentar vizează și alte măsuri naționale
  pentru anii următori;
•  Cipru nu are operatori economici în domeniile vizate.
•  Belgia a anunțat extinderea impozitării producătorilor de energie nucleară

“Olanda, Franţa, Germania, de exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extraprofituri, să le zicem super profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75 la sută, Italia a ales 50 la sută din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60 la sută, Grecia – 90 la sută. Toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest regulament. Vorbim de super profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire, nu e cazul României, resursele dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate. Companiile vizate şi companiile solide cu profituri considerabile, cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat regulamentul european, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea”, a menţionat secretarul de stat Mihai Diaconu, citat de News.ro.

Reacția industriei

De cealaltă parte, reprezentanții industriei vizate de aceste modificări, spun că noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României. Cota aleasă, de 60%, este cu mult mare decât în orice altă țară a Uniunii Europene, spune Federația Patronală Petrol și Gaze, iar un procent de 33% (prevăzut de regulament) ar fi mai adecvat, transmit reprezentanții industriei.

“Cred că este o exagerare din partea companiilor. Dacă ne uităm numai la profituri, nu cred că se pot plânge, cel puțin cele din acest sector, în ultima perioadă, de o suprataxare. Inclusiv regulamentul spune că trebuie să impunem această taxă de solidaritate, complementar cu măsurile naționale”, a spus Diaconu, referitor la plângerile venite din industrie.

Vezi și:

Federația Patronală Petrol și Gaze reacționează la noul proiect de suprataxare a sectorului: S-ar “pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României”