Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Guvernul are pe ordinea de zi în ședința de miercuri o ordonanță de urgență privind legea decarbonării, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, precizând că acest act normativ este important pentru a asigura îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Economedia a scris, marți, că Guvernul nu va mai amâna închiderea unor mine pe cărbune, în contextul în care cea de-a doua cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) era blocată temporar de Comisia Europeană din cauza unor probleme la acest jalon.
UPDATE 16.50 Guvernul a adoptat această ordonanță.
„Odată cu Ordonanța aprobată astăzi în Guvern, intrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe deoparte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obținut un succes referitor la noul context energetic european, prin obținerea din partea CE a unei flexibilități vizavi de reforma și calendarul privind decarbonizarea și înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Romania nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare și va putea beneficia de asemenea și de fondurile aferente PNRR. În ceea ce privește legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecția avertizorilor în interes public, așa cum s-a agreat cu reprezentanții de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 – ”Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului”.
În acest sens, Guvernul României a adoptat OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată prin Legea nr. 334/2022. Eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie primul element de reformă al Componentei C6. Reforma a fost cuprinsă în cererea de plată nr. 2 transmisă Comisiei Europene în luna decembrie 2022.
Este necesară modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin introducerea unei excepții în privința amânării scoaterii din exploatare/serviciu a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și trecerea acestora în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu luna iunie 2023, în baza unui plan de conservare, elaborat de către ministerul de resort, precum și abrogării prevederilor art. 19.
Modificarea dispozițiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 114 să fie considerat îndeplinit satisfăcător.
Știrea inițială
„Legat de aplicarea legii decarbonării, astăzi vom avea un proiect de ordonanță de urgență prin care la nivelul Ministerului Energiei și în deplină coordonare cu Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene acoperim și acest aspect, astfel încât în angajamentul nostru de a asigura îndeplinirea jaloanelor și de a pune în aplicare întregul program de reforme dar și de investiții să asigurăm ajungerea în țară a fondurilor europene care ne sunt foarte necesare în toate proiectele pe care le avem în derulare”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Miza acestei modificări e enormă: tranșa a doua de bani din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, este blocată de aproape trei luni de Bruxelles, iar un răspuns al Comisiei este așteptat pe 16 martie.
În decembrie 2022, Guvernul a adoptat o Hotărâre prin care putea amâna scoaterea din exploatare a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază, până la data de 1 octombrie 2023.
Însă, Comisia Europeană a transmis o comunicare, în data de 8 martie 2023, prin care a solicitat abrogarea acestei prevederi, considerând că, în caz contrar, jalonul 114 din cadrul Cererii de plată 2 va fi considerat neîndeplinit, cu consecința de a nu acorda României plata a aproximativ 700 milioane euro.
Așadar, Ministerul Energiei a pus marți în dezbatere publică o Hotărâre de Guvern care abrogă Hotărârea adoptată în decembrie 2022.
Comisia Europeană consideră că România are câteva restanțe în ceea ce privește cea de-a doua cerere de plată din PNRR: legea avertizorului de integritate, care transpune o directivă europeană într-un mod care, în interpretarea Comisiei, descurajează raportările anonime, decarbonizarea (problema închiderii minelor de cărbune), precum și anumite prevederi legate de pilonul doi de pensii (fără legătură cu reforma sistemului de pensii speciale).
Tot marți, liderii PSD și PNL au depus în Parlament un proiect de lege care ar modifica legea avertizorului de integritate conform cererilor Comisiei Europene, după ce versiunea inițială a legii descuraja raportările anonime privind actele de corupție și încălcările legii. Plenul Senatului a și votat, marţi, cu 80 de voturi „pentru”, niciun vot împotrivă şi 13 abţineri, modificarea la legea avertizorilor de integritate. Senatul este primă Cameră sesizată, astfel că proiectul merge la Camera Deputaţilor pentru votul final, relatează News.ro. (Detalii, AICI)
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri în debutul ședinței de guvern că amendarea legii avertizorului de integritate, proiect inițiat de el și de Marcel Ciolacu, intră la vot în Camera Deputaților săptămâna viitoare, după votul de marți din Senat.