Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Guvernul nu știe câți angajați străini, aduși din afara Uniunii Europene pentru a rezolva deficitul de forță de muncă din țara noastră, ajung să plece, legal sau ilegal, din România. Mai mulți antreprenori au semnalat Economedia că lucrătorii străini – pentru care companiile românești câteodată merg în afara UE și pentru care plătesc transport și alte taxe – pleacă în alte țări din UE, pentru salarii mai mari, iar celelalte state nu sunt interesate să îi trimită înapoi, deoarece și ele au nevoie de lucrători.
Poliția de Frontieră a transmis, la solicitarea Economedia, doar numărul de cetățeni din afara UE care au intrat în țară de la începutul anului și până la finalul lunii august: 78.000 de cetățeni străini, însă nu a putut să ne precizeze și numărul celor care au plecat din România, trimițându-ne către Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Muncii. Ulterior, cele două instituții ne-au transmis numărul total de contracte individuale de muncă ale cetățenilor din afara UE (118.084 la data de 1 septembrie), însă nu am primit niciun răspuns legat de numărul celor care ies din țară, trimițându-ne înapoi către Poliția de Frontieră.
„Inspectoratului General pentru Imigrări este structura de specialitate a administrației publice centrale, cu atribuții pentru implementarea politicilor României în domeniul migrației, azilului al integrării străinilor și a legislației relevante în aceste domenii. Astfel, conform prevederilor legale în vigoare, Inspectoratul General pentru Imigrări nu are atribuții privind controlul trecerii frontierei de stat, fapt pentru care vă rugăm să vă adresați Inspectoratului General al Poliției de Frontieră”, transmite IGI.
„Instituția noastră nu are în competență gestionarea situației cetățenilor străini care lucrează pe teritoriul României sau a celor care pleacă în alte țări în vederea angajării în muncă, sens în care avem rugămintea și considerăm oportun să solicitați un punct de vedere de la reprezentanții Ministerului Muncii și Inspectoratului General pentru Imigrări”, transmite și Poliția de Frontieră.
Erbașu: Peste 75% dintre angajații din Pakistan au fugit în mai puțin de două luni
Antreprenorul Cristian Erbaşu, care deţine compania Construcţii Erbaşu, a declarat pentru Economedia că, în ultimii doi ani, tendința de plecare ilegală a lucrătorilor din afara UE aduși în România de antreprenori a crescut puternic, mai ales în cazul celor veniți din Bangladesh, Pakistan și Vietnam.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Spre exemplu experiența companiei nostre în cazul celor din Pakistan a fost extrem de rea. Peste 75% dintre ei au fugit în mai puțin de două luni. În cazul altor naționalități am avut totuși o rată mult mai mică de plecare”, spune Erbașu.
Amintim că anul trecut, în octombrie, la presiunea angajatorilor, Guvernul a aprobat condiții mai stricte pentru lucrătorii străini care vin în România. Conform noilor reguli, angajații pot schimba locul de muncă doar cu acordul angajatorului anterior, în primul an de la sosirea în România.
Erbașu spune însă că legea limitează doar plecarea în România de la un angajator la altul, dar plecarea muncitorilor străini peste graniță nu poate fi stopată decât prin înăsprirea controlelor la vamă sau prin realizarea unor controale mai riguroase la granițele țării.
„Chiar și așa, oprirea lor cred ar fi foarte dificilă pentru că țările din vest, deși nu recunosc asta oficial, își doresc această forță de muncă și odată ajunși acolo (țările respective) nu fac aproape nimic să-i repatrieze. Un alt mod de diminuare a acestor plecări ilegale este o selecție mult mai riguroasă a firmelor de recrutare, a reprezentanților firmelor, dar și a reprezentanților României care îi chestionează la acordare vizei”, declară Erbașu.
Cauzele principale pentru care lucrătorii străini aleg să plece din România este tentația lor de a merge în țări unde salariile sunt de două-trei ori mai mari decât în țara noastră, având în vedere că ei lasă în țara lor de origine, la firmele locale de recrutare, datorii de peste 5.000 de dolari, susține acesta.
„Aceste datorii rămân în responsabilitatea familiilor lor până ei reușesc să le plătească, ceea ce este aproape imposibil de plătit acolo unde salariile locale sunt între 50 și 100 de dolari”, spune Erbașu.
Cum angajează antreprenorii lucrători din afara UE
Pentru a recruta angajați străini, unele firmele din construcții merg în țările de origine ale acestora și organizează interviuri și probe practice, precizează Erbașu.
„De cele mai multe ori firmele de construcții își trimit specialiștii care au capacitatea de evalua nivelul de calificare al muncitorilor puși la dispoziție de firmele de recrutare din țările respective (Nepal, Sri Lanka, Vietnam, Pakistan etc.). Din păcate nivelul de calificare al candidaților la aceste selecții este foarte scăzut, iar numărul celor selectați este mic în raport cu numărul celor examinați, chiar dacă nivelul de calificare solicitat nu este unul ridicat”, afirmă el.
Acesta precizează că muncitorii care vin în România din Asia sunt mai puțin calificați decât muncitorii români, dar cei care decid să rămână în România sunt foarte receptivi și progresează foarte rapid. Erbașu mai transmite că, pe măsură ce acești angajați se califică în România, probabilitatea de fugi în alte țări din Europa este din ce în ce mai mare.
Ce ar însemna intrarea României în Schengen pentru angajații din afara UE care vin să lucreze în România
Antreprenorul transmite că primul impact al intrării României în Schengen privind lucrătorii din afara UE va fi de a accentua acest fenomen de plecare ilegală din țară, iar într-un timp mai scurt sau mai lung antreprenorii români vor fi nevoiți să mărească salariile pentru a putea ține forța de muncă în țară.
„Evident că primul impact va fi de accentuare a fenomenului de plecare, apoi într-un timp mai scurt sau mai lung antreprenorii români vor fi nevoiți să mărească salariile, sperând că în acest fel numărul celor plecați va scădea. Evident că va urma un impact major al costurilor serviciilor acestor antreprenori, mai ales că această criză a forței de muncă va fi din ce în ce mai mare în următorii ani”, precizează Erbașu.
Amintim că Economedia a scris, anterior, că majoritatea angajaților din afara Uniunii Europene care lucrează în România câștigă salariul minim pe economie.
Cum s-au schimbat numărul și naționalitatea migranților care au obținut permis de ședere în România, în ultimii 10 ani
Din 2020 până la începutul sezonului estival 2023, numărul cetățenilor străini din afara UE care au primit drept de ședere în România a crescut cu peste 55%, arată informațiile furnizate de Inspectoratul General de Imigrație pentru G4Media.ro. În aceeași perioadă analizată, numărul celor care au venit în România să muncească a crescut de 2,5 ori și coincide cu adâncirea crizei forței de muncă din țara noastră. Datele arată că, deși România a depășit numărul de angajați străini pe care și l-a propus în 2022, există o nevoie și mai mare de lucrători din afara țării, conform solicitărilor depuse de angajatorii români.
Comparativ cu perioada 2013-2018, principalele țări de proveniență ale migranților sunt cu totul altele. Azi, din totalul de peste 130.000 de permise de ședere (peste 50% pentru angajare), cele mai multe au fost emise pentru migranți din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh și au intrat în top 10 și cetățenii din Tadjikistan sau Pakistan.
În urmă cu un deceniu, în 2013, erau emise puțin peste 11.000 de permise de ședere în România, iar migranții erau preponderent cetățeni din Moldova, Turcia, China, SUA, Israel, Tunisia sau Serbia.
Din 2013 până în prezent, numărul persoanelor care primesc anual permis de ședere în România a crescut de 4 ori, iar prima cea mai abruptă creștere a avut loc între 2018 (16.487 permise) și 2019 (27.103 permise).
Pe fondul pandemiei COVID-19 și a restricțiilor de circulație, în 2020 s-a înregistrat o scădere, până la 17.844 permise emise, iar numărul acestora a crescut din nou semnificativ în 2021 (28.250 permise) și 2022 (44.841 permise). Iar în 2023, până la începutul sezonului estival, fuseseră înregistrate 20.005 permise de ședere.
În ce privește locurile din țară unde merg preponderent migranții în căutare de joburi, acestea sunt în mod constant în ultimii ani mari centre urbane, unde segmentele turismului, al construcțiilor și al HoReCa sunt dezvoltate: București, Ilfov, Constanța, Timiș, Cluj, Iași, Brașov și Bihor.