60% era cota Hidroelectrica din totalul producției de energie, în dimineața zilei de vineri, 2 iunie. Cu un consum foarte scăzut, la 5.300 MWh, cu producția de energie pe bază de cărbune și gaz de asemenea mică, 800 MW, respectiv 500 MW, și cu un consum la fel de scăzut – cam cât producția, Hidroelectrica domină piața de energie.
Profită de faptul că nu bate vântul, adică energia eoliană nu apare în mixul de producție – 0 MW produși, conform diagramei Transelectrica, și că produce o energie ieftină, deci competitivă in piață. Cea mai ieftină energie este cea fotovoltaică și eoliană – susținute prin sistemul certificatelor verzi, urmează apoi hidroenergia.
Niculae Havrileț, membru al Consiliului Român al Energiei, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, fost președinte al ANRE, comenta recent procentul mare al Hidroelectrica din totalul producției.
„Nu îmi amintesc, cred ca niciodată nu a avut această pondere Hidroelectrica. Se întâlnesc azi conditiile: – Consum mic (specific zilelor de weekend sau atunci când 1 Mai cade deodată cu Paștele și industria intră în pauza mai multe zile consecutive, am mai avut această situatie prin 2014 cu aproximativ 5.000 MWh consum); – temperatura exterioară ”temperată”, nefiind nevoie de răcire/încălzire; – abundența hidro atât în țară, cât mai ales pe zona central europeană, unde producția hidro e masivă (în special Austria dar și fosta Cehoslovacia). Datorită surplusului de energie hidro, prețul a scăzut iar producătorii din hidrocarburi și cărbune nu mai intră în piață”, spunea el, la finalul lunii mai, când Hidroelectrica aconta 55% din toată producția de energie a Sistemului Energetic Național.
„Adăugăm aici și faptul că industriile energofage sunt în pauză sau au redus activitatea masiv din cauza prețului gazelor naturale (cazul ALRO, Azomureș și falimentul grupului InterAgro”, adăuga Havrileț. Recent, Azomureș a reluat producția de îngrășăminte, ce fusese supendată încă din decembrie 2021, cu scurte reporniri în vara anului trecut, dar deocamdată doar parțial.
România are, în primele luni din 2023, cele mai mari exporturi de electricitate din ultimii 10 ani și este totodată net exportator, adică avem cu mult mai multă energie exportată decât importată. Cele mai mari exporturi de electricitate și statutul de exportator net a fost atins pe fondul unui consum redus, și casnic, dar mai ales industrial. Cu marile fabrici energofage închise sau subcapacitate (Alro, Liberty Galați, marile combinate chimice), devine cumva firesc că, în general, consumul local să fie scăzut și excedentul să fie exportat acolo unde există cerere. Iar cerere există la vecinii bulgari și unguri. De altfel, recent, directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate din țara vecină, Angelin Țaciov, citat de Novinite, preciza că Bulgaria preferă să se aprovizioneze cu energie ieftină din România. „În prezent nu importăm de la centrale pe gaz mai ieftine, ci importăm energie electrică din România, produsă de hidrocentralele lor. Prețul este mult mai mic. Și este destul de normal ca piața bulgară să beneficieze”, a spus oficialul bulgar.