Hidroelectrica, o companie cu o capacitate instalată în hidrocentrale de 6.400 MW, abia de mai produce 800 de MW, în cursul zilei, ajungând des să reprezinte a cincea sursă în topul generării. Dacă bate vântul, chiar a șasea sursă, practic penultima, în topul generării.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
O depășesc constant parcurile fotovoltaice, Centrala Nucleară Cernavodă și termocentralele, atât cele pe gaze cât și cele pe cărbune.
Să ajungă Hidroelectrica să producă mai puțin ca termocentralele pe cărbune este cu adevărat inedit, dat fiind că aceste termocentrale au fost cele mai afectate de politicile climatice ale UE și ecotaxe, închizându-se mare parte din capacitățile de producție. În prezent nu mai sunt funcționale decât circa 1.500 MW în Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului.
Hidroelectrica are una dintre cele mai mari capacități de producție, iar energia hidro este cea mai ieftină din sursele convenționale.
Momentan, suntem net importatori (și în cantități mari) dimineața și seara, pe intervalele orare de maxim consum.
Suntem într-o perioadă de secetă aproape extremă, iar apa din lacuri se mai păstrează, atât cât se poate, și nu se uzinează pentru scenariul în care vom ajunge și la o caniculă extremă, care să aducă maxime de consum.
Debitul Dunării, la Baziaș, este de 2.200 metri cubi/secundă, față de 5.350 metri cubi/secundă, care este indicatorul obișnuit pentru luna iulie, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, adică la sub 60% față de valorile normale.
Iar prognoza pe termen scurt este de scădere, până la 2.050 metri cubi/secundă.
La 1.800 metri cubi/secundă este nivelul de alertă, în care devine foarte greu de realizat răcirea reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă (indicatorul care se ia în calcul este Baziaș, pentru că la Cernavodă oricum este mult mai redus).
Cu un așa nivel redus al Dunării, este de la sine înțeles că Porțile de Fier uzinează mult sub capacitate, adică aportul energetic al celei mai mari hidrocentrale din țară este foarte scăzut. Lacurile stau mai bine, cu un nivel de umplere la circa 60%, dar Hidroelectrica nu dorește să uzineze din apa lor pentru a avea debușeu pentru o situație climatică încă și mai rea.
Deocamdată, canicula încă nu este extremă, așa că nici consumurile nu sunt atât de mari, depășesc seara puțin 7.000 de MW. Reamintim că, anul trecut, pe caniculă extremă cu termperaturi de peste 40 de grade, chiar 41-42 grade, ajunsesem la consumuri instantantanee de peste 9.000 de MW, Sistemul Energetic Național având nevoie de importuri instantanee și de epste 3.000 de MW, la limita capacității rețelei operate de Translectrica. Nu am ajuns încă acolo în prezent, dar am putea să ajungem.
Revenind la situația SEN, acum primul loc în topul generării, pe timpul zilei, este energia fotovoltaică. Urmează nuclearul, apoi termocentralele, apoi Hidroelectrica și eolianul. Ziua, cât este soare, ne cam asigurăm necearul intern din producție. Seera, invariabil apelăm la importuri de peste 1.000 MW.