Reforma pensiilor speciale și adoptarea unei noi legi a salarizării reprezintă două dintre măsurile incluse în al doilea pachet prezentat vineri seară de premierul ilie Bolojan, considerate cruciale atât pentru echilibrul bugetar, cât și pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Una dintre cele mai sensibile teme este legată de pensionarea magistraților. Bolojan a subliniat că această categorie profesională beneficiază, în prezent, de condiții mult prea favorabile pentru ieșirea din activitate.
„Aș încheia acest pachet de priorități cu unul dintre jaloanele pe care trebuie să le atingem. Este vorba de pensionarea magistraților. Vă rog să extindeți ceea ce vă spun la componenta de pensii speciale, care trebuie abordată pentru toate instituțiile în pasul doi. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, mi-am propus să o caut și să îi duc un buchet de flori pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa. Acesta este un lucru care nu mai poate continua”, a spus Bolojan vineri într-o conferință de presă.
Premierul a explicat că motivul pentru care pensionarea se face la 48 de ani este faptul că există o durată de 25 de ani de la încheierea studiilor după care magistrații se pot pensiona. El propune creșterea acestei perioade pentru a aduce ieșirea din activitate mai aproape de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
„Trebuie să creștem această perioadă, la 30–35 de ani, în așa fel încât pensionarea să se poată face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România. În afară de cele unde este nevoie de forță sau unde ești în condiții grave, nu unde ai o cameră de luat vederi sau un calculator în față. Pentru toate celelalte profesii, voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard, pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că în câțiva ani nu va mai avea cine să ne plătească pensiile”, a explicat Bolojan.
Un alt punct critic este legat de modul de calcul al pensiei, considerat inechitabil față de restul populației.
„Astăzi, există o prevedere interesantă. Pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? În general, cam un salariu net plus 40%–50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut este mai mare decât ultimul salariu net. Asta înseamnă, de fapt, că pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva într-un sistem de tip public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred. Cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariul net și fără să mai pui că nu mai mult decât ultimul salariu, ci poate să se ia o perioadă, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a mai adăugat că reforma pensiilor speciale este legată de un alt obiectiv: o nouă lege a salarizării în sectorul bugetar. Aceasta ar trebui să aducă echitate, claritate și stabilitate.
„Vom discuta în perioada următoare în așa fel încât să ajungem la o soluție în care, după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să putem veni cu o soluție corectă atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească. Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare care să nu scadă veniturile – subliniez asta – dar care să nu mai permită să avem zeci de mii de procese pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri, care să genereze alocări suplimentare de miliarde de euro. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, în așa fel încât să știi că în fiecare an de vechime, fiecare treaptă ierarhică înseamnă un bonus salarial, dar asta ține de experiență, de performanță. Este o chestiune de predictibilitate și de carieră profesională.”
Pentru a evita un șoc în sistemul de justiție, guvernul ia în calcul o tranziție echilibrată.
„Pentru a nu se dezechilibra sistemul, cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie, ca să nu fim în situația în care, într-adevăr, am putea să avem o plecare masivă din sistem. Când a venit vârsta mică de pensionare, acum câțiva ani de zile, nu s-a gândit nimeni că sistemul se depopulează. Când s-au aplicat de pe o zi pe alta condițiile foarte avantajoase, nu am văzut să fie dezbateri foarte mari”, a subliniat Bolojan, care a conchis spunând că speră la o propunere bună să rezolve jalonul de care depind câteva sute de milioane de euro.
Vezi aici al doilea set de măsuri anunțate de Ilie Bolojan: