Impactul economic al crizei din Marea Roșie și importanța Canalului Suez / Cum este afectat portul Pireu de atacurile Houthi

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde. În ultimele ore au avut loc atacuri ale SUA și Regatului Unit asupra bazelor și pozițiilor Houthi din Yemen, ca răspuns la atacurile asupra navelor din Marea Roșie. Extinderea conflictului îi îngrijorează și pe analiști, scrie publicația italiană Sky TG24, conform Rador Radio România. Care este impactul economic al crizei din Marea Roșie și de ce este atât de important acest traseu prin Canalul Suez?

Canalul Suez, și Marea Roșie în general, este una dintre rutele fundamentale și vitale pentru comerțul global: de exemplu, pe aici trec piesele mașinilor noastre, uleiul și multe dintre produsele pe care le cumpărăm online. Harta acestei zone arată câte ambarcațiuni traversează zona în aceste ore: față de perioadele obișnuite, sunt mult mai puține, deoarece majoritatea aleg o rută alternativă.

Din ce în ce mai multe nave, inclusiv de containere, aleg să evite Canalul Suez și să se îndrepte spre Capul Bunei Speranțe: această rută care merge din Singapore până în Europa de Nord necesită totuși 10 zile de navigație în plus, cu 3.500 de mile marine mai mult și cu un milion de dolari mai mult carburant consumat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sute de mii de containere sunt transportate zilnic prin Canalul de Suez: în ultimele săptămâni s-a înregistrat o scădere bruscă de 66% față de media istorică.

Aproximativ 12% din comerțul global și 9% din produsele legate de petrol trec de obicei prin Canalul Suez.

Sunt deja companii care au tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa componentelor auto. Tesla, de exemplu, a făcut cunoscut că a fost obligată “să suspende producția de vehicule la Gigafactory din Berlin-Brandenburg între 29 ianuarie și 11 februarie, cu excepția anumitor sectoare”. Același lucru au anunțat Volvo, în Belgia, dar și Ikea.

Italia este una dintre țările puternic interesate de funcționarea deplină a Canalului Suez. În principal din două motive: primul este că porturile italiene sunt relativ apropiate, iar al doilea pentru că Italia este o mare țară exportatoare și importatoare de materii prime.

Costurile de transport din China sunt deja de patru sau cinci ori mai mari, mai ales pentru ruta Shanghai-Genova. Creșterile riscă să afecteze din nou inflația și să provoace, după cum s-a menționat deja, unele întârzieri de livrare.

În ceea ce privește greutatea mărfurilor care traversează Canalul Suez, pe aici au trecut 40% dintre cele care au plecat sau au sosit în Italia, în 2023.

Comerțul care trece prin Canalul Suez către Italia valorează anual 150 de miliarde de euro.

Cum este afectat portul Pireu de atacurile Houthi

În ultimele săptămâni, rebelii Houthi susținuți de Iran și-au intensificat atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie, țintindu-le cu rachete sau drone. „În acest fel, își arată solidaritatea cu palestinienii și sprijină Hamas”, scrie revista financiară Handelsblatt. „Dar atacurile au un impact serios asupra transportului maritim între Asia și Europa”, scrie și Athens Voice.

Cea mai mare lovitură este primită de portul Pireu, „care este cel mai mare port de containere din Marea Mediterană”, dar și ”primul port major pentru navele de marfă care sosesc în Europa, după ce au traversat Canalul Suez”. Din Pireu, containerele sunt apoi transportate în Europa. În 2023, „Pireu a fost al patrulea cel mai mare centru de manipulare a containerelor din Europa după Rotterdam, Anvers și Hamburg”, mai scrie ziarul german.

După cum relatează Deutsche Welle, criza din Marea Roșie este pe cale să schimbe datele actuale. „Navele care transportă containere din Extremul Orient ajung cu întârzieri de săptămâni sau nu mai vin deloc la Pireu, pentru că urmează traseul din jurul Capului Bunei Speranțe și își descarcă mărfurile în porturile din Marea Nordului”.

Înainte de această criză „30% din traficul internațional de containere trecea prin Marea Roșie și Canalul Suez. Potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (OMI), 18 companii de transport maritim evită acum această rută – inclusiv Hapag-Lloyd, cea mai mare companie de transport maritim german. CMA CGM din Franța, Cosco Container Lines din China, Evergreen Line din Taiwan și OOCL din Hong Kong au renunțat la Pireu ca escală pentru majoritatea curselor lor săptămânale din Asia către Europa, optând pentru ruta din jurul Capului Bunei Speranțe spre Europa de Nord”.

Navele de marfă de la alte companii abordează portul Pireu „ca un ultim port de escală, înainte de a se întoarce din nou în Extremul Orient, înconjurând Africa. În Grecia și alte țări mediteraneene există deja întârzieri în livrările de haine, încălțăminte, electrocasnice, aparatură electronică și mașini din Asia”.

Dilema Chinei

Aceste evoluții pun presiune și asupra Chinei, care „pe de o parte, nu dorește să fie de partea Occidentului în ceea ce privește conflictul din Gaza. Dar, pe de altă parte, Beijingul, care este operatorul portului Pireu și furnizorul multor bunuri care tranzitează acest port, are un interes ca lucrurile să revină la normalitate în Marea Roșie cât mai curând posibil”. De aceea, unii diplomați occidentali estimează că „Beijingul încearcă în culise să pună capăt atacurilor rebelilor”.

Cu toate acestea, există unii care beneficiază de noile date. După cum explică Handelsblatt, „Timpul mai lung de călătorie înseamnă o capacitate disponibilă mai mică și, prin urmare, tarife mai mari. […] Și companiile de transport maritim beneficiază de asta. De la mijlocul lunii decembrie, acțiunile AP Moller-Maersk au crescut cu 30%, în timp ce cele ale Hapag-Lloyd’s au crescut chiar cu 51%. Chiar și armatorii greci, care controlează 1/5 din tonajul mondial (dwt), beneficiază de pe urma acestei crize”.