Sursa foto: Unsplash/ Kinsey - ilustrație generică
Războiul din Orientul Mijlociu se extinde. În ultimele ore au avut loc atacuri ale SUA și Regatului Unit asupra bazelor și pozițiilor Houthi din Yemen, ca răspuns la atacurile asupra navelor din Marea Roșie. Extinderea conflictului îi îngrijorează și pe analiști, scrie publicația italiană Sky TG24, conform Rador Radio România. Care este impactul economic al crizei din Marea Roșie și de ce este atât de important acest traseu prin Canalul Suez?
Canalul Suez, și Marea Roșie în general, este una dintre rutele fundamentale și vitale pentru comerțul global: de exemplu, pe aici trec piesele mașinilor noastre, uleiul și multe dintre produsele pe care le cumpărăm online. Harta acestei zone arată câte ambarcațiuni traversează zona în aceste ore: față de perioadele obișnuite, sunt mult mai puține, deoarece majoritatea aleg o rută alternativă.
Din ce în ce mai multe nave, inclusiv de containere, aleg să evite Canalul Suez și să se îndrepte spre Capul Bunei Speranțe: această rută care merge din Singapore până în Europa de Nord necesită totuși 10 zile de navigație în plus, cu 3.500 de mile marine mai mult și cu un milion de dolari mai mult carburant consumat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Sute de mii de containere sunt transportate zilnic prin Canalul de Suez: în ultimele săptămâni s-a înregistrat o scădere bruscă de 66% față de media istorică.
Aproximativ 12% din comerțul global și 9% din produsele legate de petrol trec de obicei prin Canalul Suez.
Sunt deja companii care au tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa componentelor auto. Tesla, de exemplu, a făcut cunoscut că a fost obligată “să suspende producția de vehicule la Gigafactory din Berlin-Brandenburg între 29 ianuarie și 11 februarie, cu excepția anumitor sectoare”. Același lucru au anunțat Volvo, în Belgia, dar și Ikea.
Italia este una dintre țările puternic interesate de funcționarea deplină a Canalului Suez. În principal din două motive: primul este că porturile italiene sunt relativ apropiate, iar al doilea pentru că Italia este o mare țară exportatoare și importatoare de materii prime.
Costurile de transport din China sunt deja de patru sau cinci ori mai mari, mai ales pentru ruta Shanghai-Genova. Creșterile riscă să afecteze din nou inflația și să provoace, după cum s-a menționat deja, unele întârzieri de livrare.
În ceea ce privește greutatea mărfurilor care traversează Canalul Suez, pe aici au trecut 40% dintre cele care au plecat sau au sosit în Italia, în 2023.
Comerțul care trece prin Canalul Suez către Italia valorează anual 150 de miliarde de euro.
Cum este afectat portul Pireu de atacurile Houthi
În ultimele săptămâni, rebelii Houthi susținuți de Iran și-au intensificat atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie, țintindu-le cu rachete sau drone. „În acest fel, își arată solidaritatea cu palestinienii și sprijină Hamas”, scrie revista financiară Handelsblatt. „Dar atacurile au un impact serios asupra transportului maritim între Asia și Europa”, scrie și Athens Voice.
Cea mai mare lovitură este primită de portul Pireu, „care este cel mai mare port de containere din Marea Mediterană”, dar și ”primul port major pentru navele de marfă care sosesc în Europa, după ce au traversat Canalul Suez”. Din Pireu, containerele sunt apoi transportate în Europa. În 2023, „Pireu a fost al patrulea cel mai mare centru de manipulare a containerelor din Europa după Rotterdam, Anvers și Hamburg”, mai scrie ziarul german.
După cum relatează Deutsche Welle, criza din Marea Roșie este pe cale să schimbe datele actuale. „Navele care transportă containere din Extremul Orient ajung cu întârzieri de săptămâni sau nu mai vin deloc la Pireu, pentru că urmează traseul din jurul Capului Bunei Speranțe și își descarcă mărfurile în porturile din Marea Nordului”.
Înainte de această criză „30% din traficul internațional de containere trecea prin Marea Roșie și Canalul Suez. Potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (OMI), 18 companii de transport maritim evită acum această rută – inclusiv Hapag-Lloyd, cea mai mare companie de transport maritim german. CMA CGM din Franța, Cosco Container Lines din China, Evergreen Line din Taiwan și OOCL din Hong Kong au renunțat la Pireu ca escală pentru majoritatea curselor lor săptămânale din Asia către Europa, optând pentru ruta din jurul Capului Bunei Speranțe spre Europa de Nord”.
Navele de marfă de la alte companii abordează portul Pireu „ca un ultim port de escală, înainte de a se întoarce din nou în Extremul Orient, înconjurând Africa. În Grecia și alte țări mediteraneene există deja întârzieri în livrările de haine, încălțăminte, electrocasnice, aparatură electronică și mașini din Asia”.
Dilema Chinei
Aceste evoluții pun presiune și asupra Chinei, care „pe de o parte, nu dorește să fie de partea Occidentului în ceea ce privește conflictul din Gaza. Dar, pe de altă parte, Beijingul, care este operatorul portului Pireu și furnizorul multor bunuri care tranzitează acest port, are un interes ca lucrurile să revină la normalitate în Marea Roșie cât mai curând posibil”. De aceea, unii diplomați occidentali estimează că „Beijingul încearcă în culise să pună capăt atacurilor rebelilor”.
Cu toate acestea, există unii care beneficiază de noile date. După cum explică Handelsblatt, „Timpul mai lung de călătorie înseamnă o capacitate disponibilă mai mică și, prin urmare, tarife mai mari. […] Și companiile de transport maritim beneficiază de asta. De la mijlocul lunii decembrie, acțiunile AP Moller-Maersk au crescut cu 30%, în timp ce cele ale Hapag-Lloyd’s au crescut chiar cu 51%. Chiar și armatorii greci, care controlează 1/5 din tonajul mondial (dwt), beneficiază de pe urma acestei crize”.