A fost un an marcat de încetinirea creșterii economice și încheiat cu deficitul bugetar major, estimat să depășească 8,5% din PIB, un an cu mai multe rânduri de alegeri, inclusiv cele prezidențiale, care au aruncat în aer scena politică, cu ascensiunea extremismului și impact semnificativ în economie și încheiat cu o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri. Au fost însă și vești bune și progrese: am intrat în Schengen, iar România a depășit Ungaria și a ajuns din urmă Polonia la capitolul PIB pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare. În ceea ce privește inflația, aceasta a încetinit, dar suntem “campioni” în UE.

Cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor,  au alcătuit calendarul economic al anului și au detaliat penru Economedia.ro principalele evenimente din 2024.

După revenirea spectaculoasă a economiei României în perioada post-pandemie, cu creșteri ale PIB-ului de +5,5% în 2021 și +4,0% în 2022, anul 2023 a fost marcat de o încetinire semnificativă a creșterii economice (+2,4%), tendință continuată și în anul 2024,  arată cele mai recente estimări transmise pentru Economedia de economiști. Conform estimărilor acestora, creșterea economică a țării va scădea la nivelul de +1,0% în 2024.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

“Această încetinire s-a produs chiar într-un context pozitiv în care veniturile reale ale populației au crescut semnificativ pe parcursul acestui an. Creșterea a fost alimentată în principal de majorările salariale în sectorul bugetar, de creșterea salariului minim pe economie, respectiv de majorarea în două trepte a pensiilor. În același timp, rata inflației a continuat pe un trend de coborâre, dar unul lent, respectiv marcat de mici variații pe parcursul anului. Chiar dacă inflația din România a fost cea mai mare în comparație cu celelalte țări UE, scăderea acesteia a contribuit clar la creșterea veniturilor reale și implicit a consumului populației. Economia autohtonă însă nu a reușit să țină pasul cu creșterea consumului intern bazat pe aceste creșteri reale ale veniturilor, cererea fiind acoperită în mare parte prin importuri”, transmite echipa Romanian Economic Monitor.

Principalul risc economic însă rămâne deficitul bugetar major, estimat să depășească 8,5% din PIB până la finalul anului 2024, spun cercetătorii.

“Acesta, împreună cu deficitul de cont curent (deficite gemene), creează o vulnerabilitate semnificativă pentru economia României. La aceste provocări se adaugă incertitudinile politice generate de alegerile din noiembrie și decembrie 2024, inclusiv ascensiunea extremismului, perspectivele legate de reluarea alegerilor prezidențiale în 2025 și scăderea încrederii investitorilor. În acest context, gestionarea deficitelor gemene, deficitul bugetar, respectiv deficitul de cont curent, va rămâne principala provocare a perioadei următoare din economia românească”, transmit economiștii.

Echipa de cercetare Romanian Economic Monitor a trecut în revistă cele mai importante evenimente economice ale fiecărei luni din 2024:

• Ianuarie 2024:

Prima lună a anului este marcată de un val de proteste de aproape 2 săptămâni ale fermierilor și transportatorilor nemulțumiți de starea acestor sectoare, influențată, printre altele, și de efectele negative complexe cauzate de războiul din Ucraina.  Într-un final, guvernul și autoritățile responsabile negociază o serie de măsuri pentru a sprijini reprezentanții celor două sectoare.

Ca parte integrantă a eforturilor de digitalizare a sistemului public, Guvernul introduce obligativitatea sistemului de facturare electronică (e-Factura) pentru toate tranzacțiile care au loc între două entități juridice, țintind astfel creșterea gradului de colectare a TVA și combaterea evaziunii fiscale.

• Februarie 2024

Se încheie vizita Fondului Monetar Internațional (FMI) la București, raportul final  apreciind măsurile fiscale introduse la finalul anului precedent, dar subliniind și necesitatea de măsuri suplimentare în viitor pentru reducerea deficitului bugetar la un nivel mai sustenabil pe termen lung. Datele publicate la începutul anului 2024 arată că deficitul bugetar al anului precedent a ajuns în jurul valorii de 5,7% din PIB, mult peste ținte inițială a Guvernului de 4,4%.

Se finalizează acordul privind cea mai importantă tranzacție bancară a anului, preluarea OTP Bank România de către Banca Transilvania pentru o sumă de 347,5 milioane de euro.

A fost, de altfel, un an bogat în tranzacții, o analiză pe această temă puteți citi AICI

• Martie 2024

Datele Eurostat publicate în această lună arată că în 2023 România a depășit Ungaria la capitolul PIB pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, România aflându-se la un nivel de 78% față de media UE, pe când același indicator în Ungaria este de doar 76%.

Se anunță noi concedieri pe piața IT din România, confirmând tendințele privind scăderea semnificativă a ratei de creștere a numărului de angajați în acest sector.

În cadrul vizitei la București, reprezentanții Comisiei Europene formulează avertismente și critici privind demararea investițiilor finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și în privința creșterii deficitului bugetar, avertizând că în loc de a reduce deficitul anului precedent, aceasta poate ajunge la nivelul de 7% din PIB – un nivel record al perioadei post-pandemie. Datele actuale arată că, în realitate, această valoare va trece cel mai probabil de 8,5% până la finalul anului.

• Aprilie 2024

Guvernul anunță că va negocia un nou acord cu Comisia Europeană privind deficitul excesiv, încercând ca România să obțină încă cel puțin 3-4 ani de derogare pentru a reveni cu deficitul la 3% din PIB, procedura de deficit excesiv fiind lansată încă din martie 2020.

Se lansează Salt Bank, prima bancă românească exclusiv digitală, fără vreo sucursală fizică, banca fiind deținută de Grupul Financiar Banca Transilvania.

• Mai 2024

După o scădere semnificativă în primele patru luni ale anului, Banca Națională a României (BNR) anunță că inflația se va menține pe o traiectorie descendentă, dar ritmul dezinflației încetinește semnificativ. Inflația din România se menține pe primul loc în UE în primele patru luni ale anului (5,9% în Aprilie 2024), iar BNR țintește doar o scădere modestă până la finalul anului la nivelul de 4,9%. Detalii AICI

De 9 Mai, Ziua Europei, se subliniază din nou efectul economic pozitiv al apartenenței României la comunitatea europeană, indicatorii economici arătând o creștere dinamică în perioada de după aderarea țării la UE, evoluția acestor indicatori fiind în general mai bună și în comparație cu țările vecine din Europe de Est. Puteți găsi AICI o analiză pe această temă.

• Iunie 2024

România ajunge din urmă Polonia la PIB pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, atingând un nivel de 80% față de media UE. România arată cea mai dinamică creștere din regiune din ultimii 10 ani, valoarea aceluiași indicator fiind de doar 55% în 2013.

Au loc alegerile europarlamentare care indică deja că extremismul câștigă teren, AUR și SOS trecând pragul electoral de 5%. Acest lucru nu a avut însă, la acel moment, consecințe economice majore, alegerile fiind câștigate detașat de alianța PSD-PNL, aflată la guvernare.

• Iulie 2024:

Începând cu data de 1 iulie Guvernul majorează salariul minim brut pe ţară la 3.700 lei lunar, la scurt timp după ultima majorare din octombrie 2023 la 3.300 lei.

A avut loc o defecțiune majoră în IT la nivel global, care a afectat 8,5 milioane de computere care foloseau sistemul de operare Microsoft Windows scoţând din uz infrastructuri critice din spitale, bănci, aeroporturi sau servicii guverna­mentale. În România, incidentul s-a manifestat în principal în întârzierea sau anularea unor curse aeriene.

• August 2024

Luna august scoate în evidență creșterea cheltuielilor turiștilor români în străinătate, care depășește semnificativ încasările obținute de la turiștii străini în România, contribuind astfel în mod semnificativ la deficitul de cont curent al României.

• Septembrie 2024

Scăderea producției în agricultură devine evidentă după o vară dominată de o secetă severă și alte fenomene climatice extreme, aducând astfel un aport negativ la creșterea economică a țării.  Guvernul anunță plata unor despăgubiri suplimentare pentru fermierii afectați.

Raportul Draghi este prezentat Comisiei Europene. Acesta are ca scop principal revitalizarea economiei UE prin sprijinirea inovării și digitalizării, tranziția către o economie verde cu menținerea competitivității, respectiv reducerea dependenței UE de alte țări terțe.

• Octombrie 2024

Comisia Europeană acceptă planul de 7 ani al Guvernului prin care deficitul bugetar ar trebui readus în mod treptat sub pragul de 3% până în anul 2031.

O investigație realizată de Recorder arată practicile ilegale ale dezvoltatorului imobiliar Nordis, cu consecințe planificate și la nivel legislativ. Informații-cheie și legături cu politicul au fost publicate și într-o serie de anchete G4Media.

• Noiembrie 2024:

Rezultatele neașteptate în primul tur al alegerilor prezidențiale care relevă ascensiunea puterilor extremiste și eurosceptice aduce efecte negative imediate pe bursă și asupra dobânzilor, respectiv asupra nivelului de încredere a investitorilor străini în piața autohtonă.

Conform datelor publicate de Eurostat, salariul mediu brut l-a depășit în 2023 pe cele din Grecia, din Ungaria și din Bulgaria și s-a apropiat de cel din Polonia.

• Decembrie 2024:

Incertitudinile politice se amplifică: extremismul câștigă teren în alegerile parlamentare, iar alegerile prezidențiale sunt anulate prin decizia Curții Constituționale. Astfel, măsurile de corecție a deficitului bugetar devin și mai imprevizibile. La finalul lunii, noul guvern conturează deja măsurile fiscale menite să reducă deficitul bugetar.

România este admisă pe deplin în spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, începând cu data de 1 ianuarie 2025. O analiză mai amplă legată de importanța momentului și beneficiile economice găsiți AICI

Final de an cu modificări legislative importante

Adăugăm aici că guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu a adoptat luni, cu doar o zi înainte de finalul anului, ordonanța „trenuleț“ care introduce taxe noi și aduce măsuri de austeritate pentru copiii care primesc alocații, bugetari și pensionari.

Aceasta prevede măsurile de înghețare, la nivelul lunii noiembrie, a salariilor bugetarilor, pensiilor, eliminarea primelor primite de angajații de la stat și reducerea unor cheltuieli publice. Totodată, crește impozitul pe dividende la 10%, de la 8% cât este în prezent. Pragul la microîntreprinderi scade la 250.000 euro în 2025 și la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2026. În prezent, pragul este de 500.000 de euro.

Documentul poate fi consultat AICI.

Final de mandat și final de an, într-o analiză aici:

Imaginea completă a dezastrului economic lăsat în urmă de Marcel Ciolacu, pe care trebuie să îl gestioneze viitorul Guvern

De asemenea, Economedia a făcut o trecere în revistă a celor mai bune momente din economia românească în 2024. Lista nu este exhaustivă:

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen.

Sursa foto: Dreamstime