EXPLAINER România intră în Schengen. Ce înseamnă spațiul de liberă circulație și care sunt beneficiile economice pe care le aduce decizia de astăzi pentru țara noastră

Statele membre ale UE au decis azi să elimine controalele persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. Detalii AICI. Ce înseamnă spațiul Schengen și care sunt beneficiile economice ale aderării României? Un explainer Economedia.

Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european, conform Comisiei Europene. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Controalele la frontierele dintre Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985. În prezent, spațiul Schengen cuprinde 29 de țări (25 din cele 27 de state membre, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) și 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.

Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările:

• nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice
• efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.

Aşa cum arăta raportul Situaţiei Schengen din 2024, spațiul rămâne cea mai vizitată destinaţie din lume, garantând deplasări fluide şi sigure într-o regiune cu 450 de milioane de locuitori.

În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.

Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural, conform datelor Comisiei Europene.

Spațiul Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante. Acesta este menit a fi piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu.

Comisia Europeană a susținut aderarea României la Schengen încă din anul 2011. Cu toate acestea, mai multe state s-au opus de-a lungul timpului aderării României, în contextul în care decizia de aderare trebuie luată în unanimitate de toate statele membre UE. Detalii AICI.

Beneficiile economice ale intrării României în spațiul Schengen

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă de control.

Timp mai scurt de călătorie. Principalul avantaj adus de aderarea României la Schengen îl reprezintă libertatea de mișcare a cetățenilor și timpii mai scurți de călătorie. Pentru România, aderarea la Schengen, împreună cu vecinul Bulgaria, va însemna că nu vor mai exista controale la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia. Astfel, între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, deși cu un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne va putea fi așadar asemănată cu o călătorie în interiorul țării. (Notă: momentan, în primele șase luni, autoritățile vor mai face controale aleatorii între România și Ungaria și România și Bulgaria)

Avantaj pentru turism. Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un avantaj major pentru persoanele care vor să călătorească, indiferent de mijlocul de transport ales: avion, tren, autocar sau mașina personală. Călătorii care merg cu trenul la vagonul de dormit nu vor mai fi treziți, noaptea, pentru controlul documentelor. Fiindcă suntem deja în Schengen cu granițele aeriene, pasagerii curselor aeriene nu mai așteaptă la cozi în aeroport pentru controlul paşapoartelor.

Pentru că România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia. Acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanțelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la schi în Bulgaria.

Cheltuieli mai mici. Datorită aderării la Schengen, vor dispărea și puncte de frontieră. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.

Avantaje pentru transportatori. Aderarea la Schengen va aduce însă cele mai mari avantaje pentru transportatorii români, care se confruntă cu timpi de așteptare de până la 8 ore la trecerea granițelor. Din cauza cozilor de la graniță, șoferii erau obligați să depăşească timpii zilnici de conducere, raportau un consum mai mare de carburant pe timpul aşteptării şi existau întârzieri privind livrarea mărfurilor către clienţi. Toate acestea duceau la apariţia de probleme în aprovizionare sau în perturbarea unor procese de producţie, precum şi creşterea costurilor pentru clienţii finali. Transportatorii estimau, anul trecut, că costurile totale înregistrate de transportatorii rutieri pentru că România a rămas în afara spaţiului Schengen se ridică la 2,41 miliarde de euro.

Comerț mai liber. Datorită eliminării controalelor pentru transportatori (în afară de cele aleatorii), comerțul între state membre și cu România va fi mai rapid, mai profitabil și la costuri mai mici.

Avantaje pentru investițiile străine. Facilitarea transportului va crește nivelul investițiilor străine directe, ceea ce va duce la o dezvoltare a economiei, a producției, a logisticii și, implicit, a transporturilor.

Atractivitatea cetățeniei române. Am putea asista la o eventuală creştere a atracţiei pentru cetăţenia românească, ca urmare a oportunităţii largi de călătorie în Europa oferit de actul de identitate eliberat de statul român, care va permite libera călătorie prin UE.

Comisia Europeană transmite că circulația transfrontalieră neîntreruptă a persoanelor și serviciilor aduce:

🔹 mai multă libertate pentru educație, afaceri și turism,
🔹economii pentru consumatorii de produse transportate în UE,
🔹 disponibilitate mai ușoară a produselor esențiale în situații de urgență,
🔹 o cooperare mai strânsă a forțelor de poliție care luptă împotriva criminalității internaționale.

Oficialii români despre beneficiile Schengen:

• Președintele Klaus Iohannis: „Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre. Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană.
  În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei”.
• Premierul Marcel Ciolacu: „Pentru companiile românești care fac afaceri cu parteneri din statele europene eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerțul și va reduce costurile logistice, mărfurile românești vor deveni mai competitive ceea ce va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Pentru români aduce beneficii concrete și imediate, mai ales pentru cei din diaspora care călătoresc frecvent în România, în special de sărbători. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber fără controale suplimentare”.
• Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: „De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spațiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staționare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la Curtici, Valea lui Mihai, Salonta, Episcopia Bihor, Carei. Pentru transportul rutier de marfă, aderarea la Schengen se traduce prin eliminarea controlului sistematic din frontierele cu statele membre UE vecine (Ungaria și Bulgaria). Astfel, transportatorii rutieri vor tranzita mult mai rapid frontierele cu statele UE: Vama Veche; Negru Vodă; Giurgiu; Călărași; Zimnicea; Turnu Măgurele; Bechet; Calafat; Nădlac 1 și 2; Vârșand; Borș 1 și 2; Petea”.
• Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Intrarea în Schengen va aduce beneficii concrete: granițe deschise, mai multă mobilitate pentru români, mărfuri care vor circula mai rapid și oportunități economice sporite pentru țară”.
• Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: „Românii nu vom mai sta la cozile din vămile de trecere spre Ungaria sau Bulgaria. Dar mai mult decât atât economia românească va avea foarte mult de câștigat. Devenim mai competitivi pentru că vor scădea costurile generate de așteptarea în vamă. Mai demult dădeam exemplu că fiecare autoturism marca Dacia sau Ford este mai scump cu 100 de euro din cauza staționarii în vamă. Vom câștiga cu certitudine mai mulți turiști care vor vizita România. Datele statistice din Croația arată acest lucru. Dar cei mai câștigați vor fi românii atunci când vor circula cu mașina în condiții civilizate spre și dinspre Uniunea Europeană”.
• Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Eliminarea granițelor terestre nu înseamnă doar o formalitate administrativă. E un moment care schimbă regulile jocului pentru economia noastră. De ce?
  Fiecare oră pierdută la graniță reprezintă costuri suplimentare. Odată cu eliminarea controalelor, transportatorii vor economisi milioane de euro anual, iar produsele românești vor ajunge mai rapid și la costuri mai mici pe rafturile din Europa. Simplu spus, România devine mai competitivă într-o piață europeană extrem de dinamică. Pentru companii, mesajul este clar: România este acum un punct strategic în lanțurile de aprovizionare europene. Firmele care au ezitat până acum să investească aici vor vedea această schimbare ca pe un semnal puternic de stabilitate și deschidere.
  Mai mult, regiunile de graniță devin adevărate huburi economice. Fără controale birocratice, comerțul local va crește, iar colaborările transfrontaliere vor genera locuri de muncă și creștere economică. Intrarea în Schengen nu e doar o reușită diplomatică – e o oportunitate reală: mai multe afaceri prospere, mai multe locuri de muncă, mai multe investiții”.
• Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că aderarea poate aduce o creştere de până la 2% a PIB-ului României, anul viitor, dacă vom profita pe deplin de acest moment, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Potrivit lui, ţara noastră va mai beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creşterea siguranţei interne şi protecţia frontierelor. Fondurile importante obţinute în bugetul UE ne vor ajuta în acest sens.

Îngrijorări

Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate. În plus, România ar putea deveni ţară principală de destinaţie pentru imigranţii extracomunitari. Ar putea creşte numărul celor care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.

fDi Intelligence, o publicație a Financial Times, arăta într-o analiză că liderii mediului de afaceri din România speră că aderarea parțială la spațiul Schengen fără frontiere va stimula cooperarea în afaceri cu alte state membre ale UE, dar există îngrijorări că acest lucru ar putea încuraja lucrătorii străini din România să se mute la locuri de muncă mai bine plătite în alte părți ale blocului. Detalii AICI

Aderarea la Schengen aduce o serie de provocări pe care România trebuie să le abordeze politic, a declarat preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Europeni EUROPOL, Cosmin Andreica, citat de Agerpres.

“Aderarea la Schengen aduce o serie de provocări pe care România trebuie să le abordeze, din punct de vedere al oamenilor politici. Provocările aduc în dezbatere o serie de elemente infracţionale care pot apărea odată cu dispariţia controalelor la frontieră”, a precizat liderul sindicatului poliţiştilor.

În opinia acestuia, provocările României sunt în continuare legate de traficul de persoane, contrabanda cu ţigări etc. Mai multe AICI

Cum sunt protejate frontierele externe ale spațiului Schengen?

UE și statele sale membre au stabilit măsuri concrete pentru garantarea securității Europei și consolidarea frontierelor externe ale UE.

Printre acestea se numără, de exemplu, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și dezvoltarea Sistemului de informații Schengen (SIS).

Autoritățile din întreaga UE utilizează SIS pentru a introduce sau consulta semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări și, în 2019, a fost consultat de peste 6,7 miliarde de ori de către autorități.