Foto: InquamPhotos Octav Ganea
Liderii mediului de afaceri din România speră că aderarea parțială la spațiul Schengen fără frontiere va stimula cooperarea în afaceri cu alte state membre ale UE, dar există îngrijorări că acest lucru ar putea încuraja lucrătorii străini din România să se mute la locuri de muncă mai bine plătite în alte părți ale blocului, scrie fDi Intelligence, o publicație a Financial Times.
România a aderat la UE în 2007, dar nu și la spațiul Schengen, care garantează libera circulație a persoanelor fără controale la frontieră. Acest lucru s-a schimbat la 31 martie, când pasagerii care călătoresc cu avionul spre și dinspre România și Bulgaria nu mai sunt supuși verificărilor de pașaport în spațiul Schengen. Același lucru se va aplica și călătorilor cu feriboturile și alte ambarcațiuni. Cu toate acestea, ridicarea verificărilor la frontierele terestre, care așteaptă încă aprobarea finală din partea Consiliului European, este considerată mai importantă, având în vedere cozile lungi de la frontierele rutiere și feroviare din regiune.
Investitorii din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) speră că ușurința de a călători va deschide oportunități pentru România, în special în turism și în sectoarele conexe.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Aderarea la Schengen are potențialul de a „îmbunătăți performanța afacerilor” în România, ca și în alte țări din ECE, spune Robert Knorr, partenerul director al MidEuropa, un grup de capital privat axat pe regiune.
Industrii precum turismul medical au fost impulsionate în Slovenia și Croația, adaugă Knorr, deoarece germanii și austriecii au putut călători mai ușor peste graniță pentru a accesa aceste servicii după ce au aderat la Schengen.
Dar România are o istorie de exod de creiere. Populația sa a scăzut de la 23,2 milioane de locuitori în 1990 la 19 milioane în prezent, deoarece tinerii români au căutat oportunități mai bune în Europa de Vest și în alte părți imediat ce anii comunismului au luat sfârșit. Aderarea la Schengen ridică acum semne de întrebare cu privire la faptul că și mai mulți oameni vor părăsi țara.
Cu toate acestea, Cristian Sporiș, vicepreședintele diviziei de corporate banking la Raiffeisen Bank în România, nu este de acord.
„Exodul de creiere a avut deja loc și nu are nimic de-a face cu Schengen”, spune el. „În ceea ce privește Schengen, există doar oportunități care vin, nu amenințări.”
Alți lideri de afaceri indică un alt tip de risc de exod al creierelor.
„România a beneficiat în ultimii cinci ani de un aflux de lucrători non-europeni, în mare parte pentru a compensa migrația românilor în Europa de Vest”, spune Alex Milcev, șeful serviciilor fiscale și juridice ale firmei de consultanță EY în România.
Potrivit cifrelor Eurostat, numărul total de permise de ședere eliberate cetățenilor din afara UE din motive de angajare a atins un nivel record de 31.079 în 2022, față de numai 1.542 în 2013. La nivelul întregii UE, doar Croația și Malta au înregistrat cele mai mari creșteri în această perioadă. Muncitorii din afara UE s-au mutat în România din țări precum Nepal, Sri Lanka și Filipine.
„Odată intrată în Schengen, această forță de muncă nu va avea absolut nicio restricție de a călători în străinătate și de a obține un loc de muncă [care este] mai bine plătit, fie în Ungaria, Germania sau Franța”, spune Milcev.
Acest lucru riscă să submineze competitivitatea României, dacă lipsa forței de muncă forțează țara să crească salariile pentru a atrage mai mulți lucrători, adaugă Milcev.
Există deja exemple de apetit în rândul muncitorilor străini de a pleca. Un lucrător hotelier din Sri Lanka din București, care a vorbit cu fDi, a declarat că ar lua în considerare posibilitatea de a se muta într-o altă țară din UE dacă ar exista o oportunitate de muncă suficient de bună.
„Se întâmplă deja, chiar și acum când România nu este în Schengen”, spune Knorr, care observă că unele dintre companiile din portofoliul MidEuropa din România au avut lucrători străini care au plecat în Germania, Franța sau Austria.
În afară de amenințarea lucrătorilor care pleacă pe calea aerului sau pe mare, cea mai mare îngrijorare se referă la faptul că România a relaxat restricțiile pentru șoferii de camioane, ale căror pașapoarte trebuie să fie verificate și la frontierele terestre cu alte țări ale UE. Aceasta este o dispută în rândul multor companii care se plâng de logistica lentă către și dinspre țară și restul blocului comunitar.
„Una dintre cele mai mari probleme [cu care se confruntă companiile din România] este controlul frontierelor [terestre]”, spune Dinu Bumbăcea, managing partner al companiei de consultanță PwC în România. Reducerea timpului în care camioanele sunt nevoite să aștepte la granița cu Ungaria „ar stimula companiile să se stabilească în România, deoarece circulația mărfurilor ar fi mai ușoară”, adaugă el.
Oficialii guvernamentali speră că România va adera la Schengen până la sfârșitul anului 2024 și sunt optimiste în ceea ce privește rutele maritime. Ștefan-Radu Oprea, ministrul român al economiei, antreprenoriatului și turismului, a declarat pentru fDi că aderarea la spațiul Schengen maritim va reduce birocrația la expedierea mărfurilor din portul Constanța prin Dunăre către UE.
„[Nefiind în] Schengen a fost un cost economic”, spune el, adăugând că mașinile exportate din România în UE au avut un cost suplimentar mediu de 100 de euro din cauza timpului de așteptare la frontieră. „Va fi o oportunitate foarte bună pentru [companiile] care intenționează să producă în România [să aibă acces] la piața unică”, adaugă Oprea.
O lucrare din 2016 a Institutului IFO din München a constatat că eliminarea controalelor de identitate și a timpilor de așteptare asociați a stimulat comerțul cu bunuri și servicii cu 3% în medie în rândul membrilor Schengen.