Val de avertismente și critici pentru România, în cadrul vizitei reprezentanților Comisiei Europene la București, pentru analizarea stadiului Planului Național de Redresare și Reziliență. Cererea de plată numărul 3 din PNRR este întârziată, afirmă „șefa PNRR”, Celine Gauer, director general SG RECOVER. Multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a spus Gauer. Responsabila pentru gestionarea PNRR la nivel european a avertizat că orice jalon neîndeplinit la timp înseamnă că România nu va primi banii aferenți acelei investiții. „Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a transmis reprezentanta Comisiei Europene. Totodată, oficialii europeni au transmis că situația fiscală din România e îngrjorătoare, în condițiile în care deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Țara noastră are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală, spune Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN, care a avertizat că deficitul bugetar va ajunge în acest an la 7% din Produsul Intern Brut, deși planul era de reducere, iar direcția nu este bună.
- UPDATE Ministrul Fondurilor Adrian Câciu confirmă că încă discută cu Comisia pe jaloane din cererea numărul 3, precum microîntreprinderile și guvernanța companiilor de stat.
Reprezentanții Comisiei Europene derulează o vizită la București în perioada 18-21 martie, iar discuțiile se axează pe situația fiscală a României, cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cererea de plată cu numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial ca 2024 să fie folosit pentru a accelera implementarea PNRR, afirmă Celine Gauer.
Multe investiții sunt întârziate și nici măcar nu sunt demarate, afirmă ea. „Vedem şi că multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul”, a completat aceasta. Gauer a avertizat că orice jalon neîndeplinit la timp înseamnă că România nu va primi banii aferenți acelei investiții. „Aceasta este o poveste complet diferită de cea a fondurilor de coeziune. Orice cerere de plată care nu a fost trimisă, orice etapă care nu a fost atinsă până în august 2026 nu va fi plătită. Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a spus reprezentanta CE.
Ea a menţionat că trebuie rezolvată situaţia fiscală iar în cazul companiilor de stat este necesară o guvernanţă corespunzătoare.
„Dacă vorbim despre reforme, am văzut reforme foarte importante adoptate: anticorupţie, energie, absolut esenţiale. Importante, trebuie menţinute în timp. Însă ce avem în faţa noastră? Reforme esenţiale, mai ales în domeniul fiscal. România este în situaţie de deficit excesiv, care nu va dispărea. Deci această problemă, provocare a ţării nu dispare, va fi acolo, trebuie abordată şi reformele incluse în planul de reforme fiscale, care sunt în plan anul acesta, trebuie categoric să abordeze aceste probleme”, a afirmat Celine Gauer.
Ea a spus că orice cerere de plată care nu a fost trimisă până în august 2026, respectiv în 29 de luni, orice jalon şi ţintă care nu au fost realizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi poate chiar returna anumite fonduri.
Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN, a avertizat că situația fiscală este îngrijorătoare, România trebuia să reducă deficitul, dar nu a făcut-o și este pe o direcție greșită, deficitul urmând să ajungă și în acest an la 7%, conform estimărilor Comisiei.
„Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.
Context. G4Media a scris anterior că Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, conform surselor guvernamentale. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o discuție decisivă la București.
Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis ulterior că cererea de plată numărul 3 din PNRR nu este blocată, iar autorităţile din România sunt în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor.
Și premierul Marcel Ciolacu a declarat ulterior că „nu există nimic blocat” la cererea 3 de plată din PNRR.