Ministrul Fondurilor confirmă că încă discută cu Comisia pe jaloane din cererea numărul 3, precum microîntreprinderile și guvernanța companiilor de stat

Adrian Câciu Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu confirmă că încă discută cu Comisia Europeană patru jaloane din cererea de plată numărul 3, după ce „șefa PNRR” Celine Gauer a declarat că cererea este întârziată. G4Media a scris anterior că Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, pentru probleme cu reforma companiilor de stat, cu numirile la vârful companiilor din energie și cu microîntreprinderile. Ministrul Câciu spunea anterior că cererea nu este blocată.

Adrian Câciu a declarat că sunt patru jaloane în discuție.

„Un jalon este jalonul cu guvernanța corporativă, care ține de secretarul general al Guvernului. Astăzi vor fi discuții tehnice cu secretarul general al Guvernului și dna Gauer”, a spus Câciu. Comisia Europeană consideră că guvernul nu a explicat de ce Regia Autonomă a Protocolului de Stat (RAAPPS) trebuie să fie exceptată de la regulile de transparență pe care trebuie să le respecte toate companiile și regiile autonome cu capital majoritar de stat, mai precis de ce numirile la conducere nu sunt transparente, iar activitatea e secretizată.

Conform ministrului, la AMEPIP, super-agenția care va selecta conducerea corporativă pentru companiile de stat, nu mai sunt probleme, dar Comisia Europeană urmează să dea o clarificare tehnică astăzi. Conform informațiilor G4Media, Comisia Europeană considera că că procesul de selecție a șefilor AMEPIP nu respectă criteriile de transparență asumate de guvern. De asemenea, agenția nu este operativă, cu doar 24 din cele 88 de posturi ocupate.

Discuții mai sunt pe jaloanele pe energie din cererea de plată numărul doi, care trebuie închisă, mai susține el, dar și pe guvernanța corporativă a companiilor din energie. Comisia Europeană a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.

Câciu mai afirmă că un jalon este cel privind pragul pentru microîntreprinderi, dar Guvernul îl consideră îndeplinit. „Comisia are o serie de observații cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată microîntreprindere”, a declarat ministrul.

El a afirmat însă că „Guvernul României conduce România”. „Comisia Europeană poate avea opinii. Noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. Rformele le facem pentru România. Evident, opiniile pot fi diferite. Concediem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României. Reformele trebuie să își păstreze scopul. Modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat. România este o țară care are o abordare specifică asupra unui tip de reformă, nu neapărat facem o reformă și nu ne uităm care sunt efectele pozitive sau negative. Ne interesează efecte pozitive, structural. Sunt discuții, nu ne reproșează nimeni, sunt discuții. Este normal să fie discuții și cred că obiectivul nostru împreună este ca România să aibă o situație fiscală consolidate, la un moment dat.”, a declarat Câciu.

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Comentarii

  1. Nu-i de vină Comisia Europeană . Romania are nevoie reforme structurale profunde de reducere a cheltuielilor de funcţionare a statului, precum:

    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;

    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;

    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;

    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;

    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.

    De asemenea atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:

    -Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;

    -Reforme în politica fiscală;

    -Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;

    -Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică centrală si locală;

    –Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;

    –Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;

    -Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;

    -Transport fără emisii de carbon;

    -Energie Regenerabilă.

    Fară o reformare serioasă a institutiilor bugetare Romania va ajunge in FALIMENT.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *