Imaginea completă a dezastrului economic lăsat în urmă de Marcel Ciolacu, pe care trebuie să îl gestioneze viitorul Guvern

Guvernarea de coaliție PSD-PNL care s-a încheiat cu mandatul de premier al social-democratului Marcel Ciolacu a lăsat în urmă un derapaj fiscal extrem de grav, care a dus România din nou la un pas de a fi considerată „junk”, adică o țară care nu este favorabilă investițiilor. Cu un deficit bugetar aproape de record și o încetinire a creșterii economice, economia românească se află pe marginea prăpastiei și orice guvern care vine la putere va trebui să ia măsuri dure pentru a corecta problemele.

Economedia a făcut o trecere în revistă a principalelor probleme cu care ne lasă guvernarea Marcel Ciolacu.

• creștere economică foarte slabă

România ar urma să aibă o creștere economică de numai 1% în 2024, conform celor mai recente prognoze ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). În proiectul de buget elaborat la finalul lui 2023, creșterea economică prognozată pentru 2024 era de 3,4%. Această cifră slabă înseamnă că economia merge mai prost, iar încasările statului din taxele încasate din economie se reduc.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• deficit bugetar aproape de record

Guvernul a creat anul acesta un derapaj fiscal major. Veniturile statului care au crescut sunt totuși extrem departe de a acoperi cheltuielile, care au crescut și mai mult. Reamintim că, în anii 2023 și 2024 – preelectoral și electoral – guvernul de coaliție PSD-PNL a decis creșterea pensiilor în două etape, dar și creșteri de salarii la mai multe categorii de bugetari. În paralel însă, guvernul Ciolacu a amânat toate reformele care ar putea duce la scăderea cheltuielilor de la buget. Reforma pensiilor speciale a fost prima sacrificată de guvern, noua lege păstrând aproape intacte privilegiile pensionarilor speciali. Ulterior, mini-reforma administrației publice, anunțată în vara anului 2023, a fost și ea amânată. Restructurarea ministerelor și agențiilor guvernamentale a primit noi termene, reorganizarea instituțiilor bugetare a dispărut de pe agenda publică.

Astfel, România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de circa 9%, un nivel aproape record. Într-un singur an situația a fost mai rea: 2020, anul pandemiei COVID. În 2024, doar după 11 luni, deficitul bugetar era de 8,58% din PIB, iar în ultima lună din an Guvernul planifică cheltuieli mari. Ieșirea de sub control a deficitului bugetar a avut loc ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral. Multe țări din UE au deficite bugetare în acest an, dar, într-o țară ca România, care trăiește de mai bine de 20 de ani cu deficite bugetare constante, aceste deficite devin normă și sunt foarte greu de corectat când deficitul se transformă în unul structural (adică când este provocat de cheltuieli recurente care nu pot fi tăiate ușor).

• împrumuturi record

Nu a existat vreun alt an în care statul să se împrumute mai mult decât acesta, iar situația se datorează fix deficitului bugetar uriaș. Împrumuturile din acest an ale Guvernului PSD-PNL au ajuns, la final de noiembrie, la suma anuală record de 225,76 miliarde de lei (45 miliarde de euro). Dimensiunea record a finanțărilor luate de Guvern vine pe fondul ieșirii de sub control a deficitului bugetar. Necesarul de împrumut al statului pentru anul acesta este de 250 de miliarde de lei, un nou record. Împrumuturile statului vor trebui plătite ulterior de fiecare cetățean, prin taxe.

• datorie publică în creștere puternică

Împrumuturile record luate în acest an de Guvernul PSD-PNL au dus datoria publică a statului român la peste 916 miliarde de lei, respectiv 54,4% din PIB, în septembrie. Este cel mai mare nivel al datoriei publice pe care România l-a avut în istoria recentă. Creșterea accelerată a datoriei publice în guvernul de coaliție condus de PSD vine pe fondul criticilor anterioare ale premierului Marcel Ciolacu pentru guvernele de dreapta. Politicienilor români le vine natural să aducă bani „din viitor” pentru cheltuieli curente, ca să satisfacă nevoile electoratelor și să atragă voturi, sau să păstreze taxele la niveluri de paradis fiscal, în aceleași scopuri sau în interes de grup. Problema e când stocul de datorie publică începe să crească cu o viteză atât de mare încât ea însăși provoacă împrumuturi din ce în ce mai mari pentru servisarea datoriei, împrumuturi care la rândul lor contribuie la crearea unui efect de bulgăre. Și chiar aceasta este problema: datoria publică a României este prognozată să urce la 62% în 2026, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028, conform celor mai recente estimări.

• dobânzi uriașe

Derapajele fiscale și deficitul bugetar ridicat, alături de incertitudinile de pe scena politică au făcut ca România să se împrumute și scump, pe lângă mult. România a ajuns recent la cel mai mare cost de finanțare din Uniunea Europeană, după ce a depășit până și Ungaria lui Viktor Orban care nu face reforme. Dobânzile mari sunt explicate de inflația mare (cea mai mare din UE), deficit bugetar imens (7-8% din PIB) și de credibilitatea scăzută pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.

• cheltuieli rigide mari

Guvernul a continuat să majoreze pensiile și salariile în acest an. Mai precis, a majorat cheltuieli rigide, adică cele care sunt greu de tăiat, atunci când e nevoie.  Din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Este o statistică simplă care arată gradul de rigiditate al cheltuielilor statului.

• cheltuieli anticipate uriașe

Guvernul continuă desantul majorărilor de salarii și pensii și în 2025, ceea ce pune într-o situație dificilă și bugetul pe anul viitor. Doar majorările de pensii și salarii programate pentru începutul anului 2025 aduc un cost suplimentar de circa 28 de miliarde de lei, conform informațiilor Economedia. Toate creșterile de cheltuieli programate pentru începutul anului 2025 costă circa 90 miliarde de lei.

• fonduri europene blocate

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost complet blocat. Guvernul nu a încasat în 2024 niciun euro din PNRR, până în acest moment. Și șansele să vină sume considerabile sunt aproape de zero. Politicienii români au dus la blocarea fondurilor pentru că nu au vrut să facă reforme, cele mai multe fiind legate de posturile „călduțe” de la stat. Reforme cheie precum reforma conducerilor companiilor de stat au fost complet ratate în acest an. Economedia a arătat în multiple ocazii că politicienii au aranjat concursurile astfel încât să iasă tot ei. Astfel, mari reforme din cererea 3 de plată sunt încă în așteptare, iar jumătate din cele 2,7 miliarde de euro sunt suspendate. Iar Guvernul nu a depus în acest an nicio cerere nouă de plată. În plus, guvernanții încearcă să revină și asupra reformelor deja realizate, astfel că există riscul pierderii de noi sume.

• necesitatea reformelor viitoare, care ar putea însemna taxe mai mari

Din cauza desantului de cheltuieli pe pensii și salarii, România a trebuit să își asume în fața Bruxelles-ului un plan fiscal prin care să își reducă deficitul, în următorii șapte ani. Astfel, țara noastră va trebui să adopte în 2025 o reformă fiscală prin care vor fi revizuite ratele de impozitare pentru impozit pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată. Toate aceste lucruri vor însemna probabil taxe mai mari pentru cetățeni și firme.

• rating redus

România este din nou la un pas de „junk”, din perspectiva ratingului, adică un risc de credit pe care ni-l dau marile agenții de rating din lume. Derapajele fiscale și incertitudinea politică au făcut ca agenția Fitch Ratings să își revizuiască, în mod neașteptat, perspectiva ratingului României, la negativ.  O astfel de decizie poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții.

• cea mai mare inflație din UE, în ciuda plafonărilor, în reviriment

România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a noua lună la rând, în noiembrie, arată datele publicate recent de Eurostat. Rata anuală a inflației a urcat din nou peste pragul de 5% și a ajuns la 5,1% în noiembrie, după ce luna precedentă coborâse. Astfel, țara noastră are cele mai mari creșteri prețuri din UE deja de o perioadă lungă iar acestea au reînceput să crească. Trebuie să menționăm că această situație are loc în ciuda faptului că Guvernul menține în vigoare o plafonare a adaosului comercial la alimente, în ciuda avertismentelor mediului de afaceri, o plafonare a tarifelor la asigurări auto RCA și la energie.

• expirarea plafonării la energie

România este una dintre țările care au menținut plafonarea prețurilor la energie, în ciuda temperării prețurilor la nivel european. La finalul lunii martie, țara noastră ar trebui să ia o decizie privind aceste plafoane. Discuțiile nici nu au început încă. Iar riscul este ca mulți români să plătească facturi mult mai mari la energie.

• cursul valutar sub presiune

Cursul de schimb euro – leu a fost sub presiune, în special în ultimul timp, din cauza tensiunilor politice. Euro se vinde și cu 5,2 lei la unele case de schimb și a trecut de 5 lei inclusiv la cumpărare. Economedia a scris deja că BNR a trebuit să intervină ca să țină cursul euro sub 5 lei, după alegerea în primul tur a pro-rusului Călin Georgescu. Banca centrală a vândut din rezervă pentru a face acest lucru. Majoritatea analiștilor se așteaptă ca anul viitor euro să treacă definitiv de pragul de 5 lei.

• ratarea unei reforme reale a pensiilor și a pensiilor speciale

România a adoptat în octombrie 2023 o reformă a pensiilor, iar în acest an a recalculat toate pensiile din România pe baza unui nou sistem. Cu toate acestea, Banca Mondială spunea că reforma pensiilor speciale, chiar dacă a introdus impozitarea progresivă, va avea un efect neglijabil de reducere a cheltuielilor. Iar acum Curtea Constituțională a și desființat supraimpozitarea tuturor pensiilor speciale. În plus, reforma sistemului de pensii prin recalculare de fapt a dus la creșterea cheltuielilor cu pensiile.

• noi taxe introduse

Situația bugetară dificilă în care se află România vine în ciuda faptului că Guvernul PSD-PNL a introdus noi taxe în ultimii ani. Pentru microîntreprinderi au existat schimbări majore, prin care au fost introduse noi plafoane și un impozit pe venituri, dar și limite la deținerea mai multor microîntreprinderi. De la 1 ianuarie 2024 s-a majorat TVA pentru mai multe produse, precum alimente cu zahăr adăugat, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, transportul de persoane în scop turistic. A fost introdus impozitul pe lux, adică pe mașini și case scumpe. A existat prima creștere a amenzilor de circulație după 6 ani de „îngheț”. Băncile au fost puse să plătească, pe lângă impozitul pe profit, un impozit suplimentar în procent de 2% din cifra de afaceri.

• ratarea reducerii cheltuielilor publice

În vara anului 2023, Guvernul a anunțat că are nevoie de bani la buget și îi va obține majorând simultan taxe pentru mediul de afaceri și reducând cheltuielile publice. În timp ce mediul de afaceri a plătit taxele mai mari despre care am scris mai sus, reducerea cheltuielilor publice a fost ratată complet, acestea au continuat să crească și chiar în mod accelarat. În primele nouă luni din 2024, veniturile statului au crescut cu 14% dar cheltuielile statului au crescut cu 21%, cea mai mare creștere fiind la cheltuielile cu salariile, peste 26%.

• creștere continuă a numărului de bugetari

Guvernul a tot „înghețat” angajările de bugetari la stat. Cu toate acestea, rezultatul nu a fost cel așteptat. Anul acesta, numărul de bugetari a trecut de 1,3 milioane de persoane, pentru prima dată în 15 ani.

• suntem în continuare campioni la gap-ul de TVA 

România este în continuare ţara cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, 30,59%, faţă de o medie de 6,03% la nivelul blocului comunitar. Statul român a colectat TVA de la firme și consumatori de 104,33 miliarde lei în anul 2023. De asemenea, și statul dă înapoi TVA către firme și nici această sumă nu este mică. Anul trecut, restituirile de TVA ale statului către firme s-au ridicat la 30,3 miliarde lei. Problema majoră a României este însă faptul că, de fapt, statul ar trebui să colecteze mult mai multă TVA, însă unele firme fac evaziune, iar autoritățile nu sunt capabile să o descopere. România este campioana neîncasării de TVA în UE de 20 de ani, deci problema se perpetuează de decenii.

• creșterea extremismului

În ciuda faptului că coaliția de guvernare a majorat atât salarii cât și pensii, cetățenii nu se mai mulțumesc doar cu atât. Traiul în România este mai bun decât niciodată, însă cetățenii vor o dezvoltare mai rapidă, vor să simtă mai vizibil beneficiile aderării la UE și ale fluxurilor de bani care intră în România. În ciuda plafonărilor, prețurile din România au continuat să crească și unele alimente costă acum în România ca în străinătate. Politicile clasice ale PSD-PNL de majorare a salariilor și pensiilor, concomitent cu menținerea unei inflații mari pentru a aduce bani la buget din consum, au făcut ca oamenii să voteze “altfel” și astfel să crească extremismul.